Cine nu-și respectă limba și părinții își pierde pentru totdeauna mântuirea, asupra lui se va revărsa blestemul strămoșilor pe care i-a trădat, care îl vor izgoni în bezna întunecoasă a uitării, dându-l pieirii întru veșnicie. Asemenea oameni se desprind de semenii lor pentru un pumn de arginți sau alte avantaje și uitând cine sunt și cine le-au fost părinții cerșesc îndurare și laude deșarte la porțile străinilor pe care îi slugăresc.
Respectul pentru strămoși înseamnă să le duci mai departe limba, credința și tradițiile, să nu le uiți portul, cântecul și dansul, să păzești cu sfințenie datinile și obiceiurile din trecut, care nu trebuie să piară niciodată pentru că altfel se pierde neamul și nu vom mai ști cine suntem.
Tocmai de aceea este salutară inițiativa a două distinse doamne, adevărate eroine ale meleagurilor unde trăiesc care au organizat prima ediție a Festivalului etnografic „De la lume adunate și-napoi la lume date” ce a avut loc duminică, ziua 24 a lui Florar, anul 7534 de la Facerea Lumii, iar prin bunăvoința Celui care a venit în lume să ne mântuiască, anul Domnului 2026. Este vorba de doamna Larisa Chedic, directorul Casei de Cultură a satului Pătrăuții de Jos din nordul Bucovinei, Ucraina, unde s-a desfășurat festivalul și doamna Natalia Balan, directorul Asociației Muzeul Etnografic al satului Pătrăuții de Jos. Cele două reprezentante a satului de pe Valea Siretului au fost susținute în demersurile pe care le-au întreprins, care nu au fost deloc ușoare, pentru a realiza o acțiune culturală inedită atât prin tematica abordată cât și prin farmecul ei deosebit, de domnul Laurențiu Dragomir, directorul Asociației pentru Protecția Patrimoniului București, oameni care au pus dragoste și suflet pentru a oferi ceva deosebit. Ca oaspeți invitați de organizatori la acest Festival al tradițiilor bucovinene am simțit cum se revarsă peste noi din fiecare cântec și din fiecare horă dragostea și recunoștința strămoșilor care ne zâmbeau fericiți că nu au trăit degeaba, că numele lor nu vor fi uitate, fiind păstrate și duse de urmași în eternitate.
Între invitații la acest pios omagiu adus părinților și strămoșilor care trăiesc de mii de ani pe minunatele meleaguri ale Bucovinei îi menționez pe Excelența Sa, doamna Irina Loredana Stănculescu, consulul general la Consulatul General al României la Cernăuți, care a venit la Pătrăuții de Jos însoțită de consulul Toma-Cristian Dacica, Laurențiu Dragomir, președintele Asociației pentru Protecția Patrimoniului din București, Ion Popescu, asociat onorific al adunării parlamentare a Consiliului Europei, președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, scriitor și jurnalist, autorul mai multor cărți de factură istorică și etnografică, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, președinte executiv al Centrului independent de cercetări actuale, distinsele jurnaliste Felicia Toma și Maria Andrieș din Cernăuți, două voci superbe ale românismului bucovinean, medicul Petru David și soția sa Mariana David, directoarea muzeului „Ilie Motrescu” din Crasna, primarul Comunei Pătrăuți, Ion Grijincu și starostele satului Pătrăuții de Jos, Vladimir Berla, șeful Secției Învățământ, Cultură și Sport din Comuna Pătrăuți, Boleslav Gavliuc, profesoara Eleonora Schipor, scriitoare și jurnalistă, Cetățean de Onoare a satului Pătrăuții de Jos, distinsa noastră membră a echipei și vrednică colaboratoare din nordul Bucovinei pe care l-am colindat și vom continua să-l colindăm împreună pentru a ne cunoaște valorile și strămoșii, la care cu smerenie adăugăm echipa celor „Trei Mușchetari Români” din sudul Bucovinei formată din Ioan Ițco, președintele Societății „Dacia Străbună”, Andrei Breabăn, scriitor, autorul Epopeii Ștefaniene „Cavalerii Crucii” cu 10 volume, și pictorul Radu Bercea, care își exprimă recunoștința și aduce mulțumiri pentru onoarea făcută de a se număra printre invitații acestui prestigios omagiu adus strămoșilor noștri. Cu toții au rostit pe rând câte o alocuțiune în care au subliniat rolul acestei manifestări culturale în valorificare și conservarea tradițiilor strămoșești, cât și pentru păstrarea identității naționale a românilor din nordul Bucovinei și de consolidare a prieteniei cu ucrainenii și alte etnii care trăiesc în regiune.
Evenimentul a început cu vizita Muzeului Etnografic al satului Pătrăuții de Jos, recent realizat în spatele Casei de Cultură de aceleași doamne distinsi care au organizat festivalul, care s-au bucurat de sprijinul neobositului om de cultură Laurențiu Dragomir, directorul Asociației pentru Protecția Patrimoniului București, un om cu suflet mare și de o mare dăruire pentru păstrarea vie a amintirii strămoșilor noștri din nordul Bucovinei, care nu numai că s-a implicat și a ajutat pentru a fi duse la bun sfârșit aceste obiective și manifestări culturale dar a avut o contribuție importantă în restaurarea mormintelor înaintașilor noștri de pe aceste sublime meleaguri care se odihnesc spre veșnicie în Cimitirul vechi din Cernăuți. Aceste prețioase exemple de devotament și dăruire pentru conservarea valorilor și amintirii strămoșilor noștri dovedesc că nimic nu este imposibil dacă se dorește, dar pentru asta este nevoie de oameni și fapte, de români cu sânge în vene, de români care își iubesc strămoșii și nu se dezic de ei, cum mai fac unii.
Muzeul Etnografic din Pătăruții de Jos este sublim prin simplitatea lui, o veche căsuță bucovineană mutată cu grijă pe locul unde se află acum, cu toate odăile pline cu obiecte de îmbrăcăminte folosite de strămoșii bucovineni, scule de lucru în gospodărie, atât pentru lucrul pământului cât și pentru îndeletnicirile femeilor, între care nu lipsea prețioasa ladă de zestre, umplută cu perine și lăicere țesute în casă. Organizatorii au ținut să menționeze că toate exponatele din muzeu sunt originale, fiind adunate de la pătrăuțeni. Una din încăperi a fost dedicată regretatului fiu al satului, trecut de curând în nemurire, profesorul universitar, doctor în filologie Ilie Popescu, președintele Societății regionale „Golgota” (cu 39 de filiale și peste 400 de membri), cu o carieră academică strălucită de 44 de ani la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, 33 de cărți, între care „Drumul spre Golgota (Drama familiei Grijincu – Popescu)”, „Steaua vieții” și „Omu-i un miracol al miracolelor”, 400 de lucrări (lingvistică, filologie, filosofie, teologie, istorie etc.) tipărite în Republica Moldova, Ucraina, România și Rusia, fiind primul Cetățean de onoare al localității natale, Pătrăuții de Jos. Am fost tulburat până în adâncul sufletului să regăsesc alături de opera prețioasă a acestui mare cărturar din nordul Bucovinei și cele 10 volume ale mele din Epopeea Ștefaniană „Cavalerii Crucii”, pe care le-am dăruit în toamnă Muzeului. Scăldate în lumină dumnezeiască și încălzite de sufletele strămoșilor bucovineni care vegheau prin nenumăratele exponate ce au trecut prin mâinile lor, oferă o imagine de icoană lucrărilor din această odaie care vorbesc și vor duce în eternitate mesajul de mântuire pus de creatorii acestui prețios muzeu.
După ce am vizitat muzeul ne-am îndreptat cu toții pașii spre Casa de Cultură și am urmărit Festivalul care s-a desfășurat în aceeași notă sacră de respect și prețuire a amintirii strămoșilor noștri prin interpretarea de trupe de copii, elevi ai școlii din Pătăruții de Jos și din satele vecine, a unor cântece și dansuri strămoșești practicate în vechime în satele din Bucovina. Nelipsita ladă de zestre expusă pe scenă era plină de astă dată cu frumoase straie pentru fete și băieți lucrate de mână de bunicii și străbunicii pătrățenilor de azi, toate originale, multe cu o vechime de peste o sută de ani, unele purtate la nuntă sau la alte ceremonii, păstrate cu sfințenie în cuferele unor gospodari care le-au donat cu dărnicie muzeului. Dansatorii, elevi la școala din sat, treceau pe rând și luat câte un obiect din lada veche a unui străbunic de-a lor, fie o broboadă pe care și-o puneau pe cap , fie o ie sau ițari pe care le țineau în mâini, ca apoi să vorbească despre ele, să le deslușească tâlcul și să spună câte o poveste.
Înainte de a purcede la drum cântecele și dansurile populare bucovinene participanții la eveniment au ținut un minut de reculegere în memoria eroilor căzuți în războiul nemilos care afectează de mai bine de patru ani Ucraina, fiind lansat un mesaj de pace.
Între formațiile care au urcat pe scenă la acest grandios festival au fost artiștii de la Casa de Cultură din Pătrăuții de Jos, renumitul Ansamblu „Mugurel” care ne-au vrăjit cu vechile hore și sârbe strămoșești, „Hora de pe Sirețel”, „Coasa” ,„Hora din Bucovina”, „Bălăceana”, „Huțulca” și „Poloboc”, jucate la nunți și sărbători de românii din Bucovina, membrii Ansamblului folcloric „Țălăncuța” din Oprișeni condus de profesoara Veronica Rusu, membrii Ansamblului „Mugurel” ai Liceului din Pătrăuții de Sus, condus de instructoarea Elena Pintescu, care ne-au oferit un minunat buchet de cântece și dansuri populare strămoșești. Ne-au impresionat până la lacrimi copilașii din primele clase ale școlii din Pătăruții de Jos cu frumoasele lor voci cristaline, care păreau că se iau la întrecere cu ciripitul dumnezeiesc a păsărelelor de la care bunicii și străbunicii noștri s-au inspirat în multe din cântecele lor.
Ne-a captivat cu superbe melodii culese din patrimoniul popular al Bucovinei, noua speranță a muzicii populare bucovinene, tânăra cântăreață Elena Pătraucean, absolventă a Universității Naționale din Iași „George Enescu”, profesoară de vocal și pian la școala din satul Pătăruții de Jos unde tatăl ei este paroh, vrednic păstrător al credinței strămoșești, care și-a educat fiica în dragoste de țară și de neam, cu superbe melodii culese din patrimoniul popular al Bucovinei,
În cele câteva ceasuri cât a durat Festivalul prin fața ochilor spectatorilor au defilat în pas de muzică și dans sute de copii, elevi și studenți în Pătrăuții de Jos și satele din împrejurimi, dar și adolescenți din sat. Ineditul acestei sublime manifestări culturale l-a dat ținuta autentică a artiștilor, toți îmbrăcați în ii, catrințe, ițari, cămăși populare cu tot felul de modele cusute de mână și încălțați în opinci din piele de porc, cum se purta pe vremuri, toate straiele, de la basmaua tradițională la obele și opinci fiind autentice, făcute și purtate de moșii și strămoșii pătrăruțenilor, multe având o vechime de peste 100 de ani, dovadă a grijii cu care au fost păstrate, care denotă respectul față de strămoși a oamenilor simpli, din popor.
Tot la inedit punem participarea masivă la festival a membrilor comunității din Pătrăuții de Jos și satele din împrejurimi îmbrăcați în portul național tradițional, portul străvechi bucovinean.
Bucovina a fost, este și va fi o grădină de vis pentru amintirea înaintașilor care își poartă fericiți pașii prin ea veghind cu dragoste asupra urmașilor!
Andrei BREABĂN,
scriitor și jurnalist, membru UZPR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com