Sărbători creştine. Pogorârea Sfântului Duh, Rusaliile sau Cincizecimea. Tradiţii şi obiceiuri de Duminica Mare

00 Acum 1 A Duminica Mare

Una dintre cele mai vechi sărbători creștine, Pogorârea Sfântului Duh, marchează întemeierea Bisericii prin trimiterea de către Dumnezeu a Sfântului Duh în lume ca să împuternicească pe Sfinții Apostoli să vestească Evanghelia. Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile sau Cincizecimea, numită şi  Duminica Mare, se sărbătoreşte la 50 de zile de la Învierea Domnului. Anul acesta sărbătoarea este  marcată duminică, 31 mai.

Semnificația sărbătorii

În cea de-a opta duminică după Paşti, pe când Apostolii şi alţi ucenici ai Domnului Iisus Hristos se rugau împreună, a pogorât peste ei Duhul Sfânt, sub forma unor „limbi de foc despicate”. Se spune că atunci Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor. Pelerinii veniţi la Ierusalim au fost uimiţi să îi audă pe aceşti pescari rostind rugăciuni către Domnul în limbile ţărilor lor de departe.

Rusaliile sunt o sărbătoare străveche pe care geto-dacii ar fi preluat-o din mitologia romană. Pentru romani, Rosalia însemna „sărbătoarea trandafirilor”, o zi închinată cultului morților. Pe atunci se aduceau ofrande, precum alimente și trandafiri, pentru sufletele celor dispăruți. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea sărbătorii de Rusalii este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară. Denumirea de Cincizecime vine de la faptul că Rusaliile se prăznuiesc la cincizeci de zile după Paște şi reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Duminica Mare  

În credința populară, se spune că în Duminica Mare casele trebuie împodobite cu frunze sfințite de tei sau de nuc pentru a îndepărta duhurile rele. Totodată, gospodarii ung ușile cu usturoi pentru a avea noroc tot anul. Și pentru că este sărbătoare, se dansează Jocul Călușarilor pentru a îndepărta spiritele Ielelor care ar fi malefice.

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi.

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Sfântului Duh, face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste „limbi” sunt închipuite astăzi de frunzele de tei sau de nuc, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi. În popor se crede că ramurile de tei sfinţite feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile cele rele.

În unele zone există obiceiul ca îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc sfinţirea mică a apei. Apoi cu agheasmă se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, „Rusaliile” sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. În credinţele populare, Ielele pedepsesc oamenii care nu le respectă zilele de sărbătoare. După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcerea în lăcaşurile lor. Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente.

„Dansul căluşarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Se adună cei mai buni dansatori ai satului şi formează o ceată de 13 căluşari. Timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca „Căluşul”.

Pe lângă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

* În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi;

* De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele;

* Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua;

* De la Rusalii timp de nouă săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

* În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi, fiindcă vei fi „luat din Rusalii”, etc.

În calendarul popular românesc Rusaliile marchează tradițional începutul verii.  (Sursa – MediaFax.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий