Se pare că războiul de lungă durată a ajuns într-un moment decisiv.
Războiul din Ucraina a atins un punct de cotitură. După eșecul contraofensivei Ucrainei din 2023, invazia la scară largă a Rusiei intrase într-un ritm previzibil de ofensive de vară și de iarnă, perioade în care presiunea atacurilor slăbea în timp ce unitățile rusești efectuau rotații și regrupări.
La prima vedere, acest an nu diferă cu nimic. Odată cu trecerea de la primăvară la vară, militarii ucraineni de-a lungul frontului observă din nou o creștere constantă a numărului de lovituri și tentative de infiltrare rusești. Cu toate acestea, starea de spirit în rândul comandanților ucraineni s-a schimbat. Atacurile rusești pun mai puțină presiune pe unitățile lor decât în anii precedenți, scrie Foreign Affairs.
Deși atacurile cu drone și bombardamentele rămân constante, eficiența în luptă a Rusiei este în scădere. La Kiev crește optimismul cu privire la faptul că Ucraina va putea forța Rusia să accepte o încetare a focului, afirmă jurnaliștii.
În 2025, Ucraina a înființat peste zece „corpuri” de armată care au reunit brigăzile. Acest lucru a îmbunătățit pregătirea recruților, deoarece acum aceștia sunt instruiți direct de comandanții care îi conduc în luptă. Tot atunci, Forțele Armate ale Ucrainei au îmbunătățit interacțiunea dintre infanterie, drone, artilerie și vehicule blindate. Aceste tactici de arme întrunite au permis efectuarea rotațiilor și avansarea în direcțiile Kupiansk (în toamna lui 2025) și Guliaipole (în primăvara lui 2026), menținând în același timp pierderi minime în comparație cu cele ale rușilor.
În plus, unitățile ucrainene de drone au intensificat „loviturile pe rază medie”, distrugând logistica rusă la distanțe de până la 100 de kilometri de front. Recunoașterea densă a îngreunat aprovizionarea trupelor Federației Ruse și le-a privat de posibilitatea de a-și concentra forțele pentru asalturi puternice.
Măiestria tactică și noile reforme au permis militarilor ucraineni să depășească declinul din perioada 2024–2025, scrie presa. Ca urmare, chiar în primele luni ale anului 2026 s-a înregistrat un aflux net pozitiv de personal nou în unitățile de luptă.
Spre deosebire de Forțele Armate ale Ucrainei, trupele ruse au început să-și piardă eficiența pe câmpul de luptă din cauza unui complex de factori. În 2024–2025, avantajul Federației Ruse s-a bazat pe rezerve uriașe și pe puterea de foc. Cu toate acestea, în locul unei instruiri de calitate, comandamentul a preferat să arunce în asalt soldați cu o pregătire de la două zile la două săptămâni, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ 23.000 de militari lunar pe parcursul anului 2025.
Deși plățile mari și ștergerea datoriilor au ajutat la acoperirea pierderilor, această abordare nu a atras specialiști tehnici capabili să câștige bine în sectorul civil. De exemplu, armata rusă înregistrează eșecuri majore în îndeplinirea planurilor de recrutare pentru operatori de drone, se arată în material.
Mai mult, dacă anterior artileria și bombele compensau pregătirea slabă a infanteriei, acum situația s-a schimbat. Câmpul de luptă s-a transformat într-o fâșie de confruntare cu o lățime de aproximativ 30 de kilometri. Hărțile planificatorilor ruși reflectă deficitar această realitate, motiv pentru care ordinele de la statul major nu corespund cu practica, iar coordonarea loviturilor devine tot mai puțin eficientă.
Îmbunătățirea situației pentru Forțele Armate ale Ucrainei și degradarea unităților rusești nu înseamnă că succesul Ucrainei este inevitabil, subliniază jurnaliștii. Armata Federației Ruse numără în continuare peste 600.000 de soldați și nu se confruntă cu un deficit de muniție, datorită complexului militar-industrial. Dronele și bombele inamice lovesc logistica, infanteria caută breșe în apărare, iar pe unele direcții, cum ar fi Kosteantînivka, Forțele Armate ale Ucrainei pierd poziții. În plus, Rusia se află periculos de aproape de Zaporijjia, motiv pentru care Ucraina nu are dreptul la greșeală.
Cu toate acestea, Rusia nu reușește să ocupe complet Donbasul până la sfârșitul anului, așa cum ceruse Kremlinul, și este puțin probabil să poată face acest lucru în 2027 fără o reorganizare masivă. Efortul militar rus se află în criză. Deși dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu a renunțat al ideea de a supune Ucraina, el reacționează totuși la realitățile dure, așa cum s-a întâmplat în timpul retragerilor din zona Kievului și din Herson în 2022.
Conștient de înrăutățirea perspectivelor sale, Kremlinul ar putea opta pentru două scenarii.
Mobilizarea totală: Recrutarea obligatorie a specialiștilor și a unor rezerve mari de forță de muncă. Acest lucru ar putea ajuta temporar Rusia pe front, dar riscă să provoace tulburări politice și economice severe în interiorul țării, unde Banca Centrală reclamă deja o criză critică de forță de muncă.
Trecerea într-o defensivă oarbă: Oprirea marilor operațiuni ofensive și prelungirea conflictului, continuând în același timp atacurile cu rachete și drone asupra Ucrainei pe timp de iarnă.
Totuși, pentru Kremlin devine tot mai dificil să ducă un „război etern”, deoarece Forțele Armate ale Ucrainei demonstrează capacitatea de a lansa atacuri eficiente și lovesc din ce în ce mai des obiective-cheie ale economiei ruse la distanțe mari.
Dacă Ucraina își va întări pozițiile până la sfârșitul anului, Kievul și aliații săi vor putea convinge Moscova să accepte o încetare necondiționată a focului, arătându-i lui Putin că aceasta este varianta cea mai puțin riscantă pentru el. Cu toate acestea, Kremlinul nu va renunța la ostilitate: va folosi armistițiul pentru a-și reconstrui armata și pentru a încerca să destabilizeze o Ucraină fragilă din punct de vedere economic și politic.
Pentru societatea ucraineană, o pauză va aduce ușurare, dar va veni la pachet cu noi provocări:
Va începe o presiune internă asupra guvernului pentru a se realiza demobilizarea. Va trebui reconstruită industria și infrastructura distrusă, pe fundalul unei inevitabile fragmentări politice și al cererilor de organizare a alegerilor.
Scăderea intensității războiului i-ar putea determina pe partenerii europeni să fie mai puțin generoși în ceea ce privește finanțarea apărării. Pentru a consolida succesul, Kievul trebuie să continue reformele în armată, iar Occidentul să înăsprească sancțiunile și să suplimenteze livrările de arme. Pe fundalul unei retrageri treptate a Washingtonului din afacerile europene, este extrem de important ca Europa să înțeleagă cum poate menține această pace fragilă. Încetarea focului este necesară pentru securitatea Ucrainei, dar, în sine, nu o garantează.
Anterior, UNIAN a raportat că în Rusia au fost recunoscute problemele cauzate de loviturile Forțelor Armate ale Ucrainei pe întregul front. Corpul 3 de Armată al Ucrainei a comunicat că Forțele Armate ale Ucrainei au stabilit, cu ajutorul dronelor, controlul prin foc asupra orașelor Lugansk, Starobilsk, Alcevsk, Breanka și Kadiivka (toate aflate la 50-90 de kilometri de linia frontului).
De asemenea, s-a relatat că în sud rușilor „li s-a provocat un adevărat infarct miocardic”. Consecințele acestor lovituri sunt deja resimțite chiar și în sectorul civil din Crimeea ocupată. Pe peninsulă apar probleme cu combustibilul, iar deficitul de benzină nu afectează doar nevoile militare.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com