La 10 august 1884 s-a născut Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa. Este autorul lucrărilor literare „Chira Chiralina”, „Cum am devenit scriitor”, „Ciulinii Bărăganului”, „Codin”, „Moş Anghel”, „Spovedania unui învins”. În 1927 a vizitat Uniunea Sovietică, inclusiv Ucraina. Panait Istrati a decedat la 16 aprilie 1935, la Bucureşti.
La 10 august 1924 s-a născut Elena Damian, scriitoare, lucrător emerit al culturii din Republica Moldova. a fost prozatoare, dramaturg, redactor de carte. A absolvit Conservatorul Municipal din Chișinău și Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1956). A activat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, redactor-șef la Editura Cartea Moldovenească (1961-1966), director al Editurii Lumina (1966-1977). Este autoarea romanului „Spulber” (1961), reeditat în anul 2004, incluzând în volum și piesele „Idolul”, „Jocul de-a moartea” și „Mai lasă-i plopului măcar o frunză”. A decedat la 21 iunie 2010.
La 10 august 1929, la Tighina s-a născut actriţă română de teatru şi film, Tamara Buciucean. Tamara Buciuceanu (alternativ Tamara Buciuceanu-Botez) este una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur. Între 1948-1951 frecventează Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, însă în anul IV de studii se transferă la Bucureşti, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la clasa profesorului Ion Bălţăţeanu (asistentă Sorana Coroamă). Absolvă în 1952. Este una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc. Este supranumită „Doamna comediei româneşti“, fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie. A decedat la 15 octombrie 2019.
La 10 august 1964 a încetat din viață Visarion Puiu, în localitatea Viels-Maisons din Franța. Visarion Puiu, pe numele de mirean Victor Puiu, s-a născut la 27 septembrie 1879, la Pașcani, județul Suceava. A fost un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române refugiat în 1944 în Germania Nazistă apoi în Italia, Elveția și Franța, condamnat în 1946 la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului din București, caterisit de Sfântul Sinod al BOR în 1950 și reintegrat post mortem în rândul clerului pe 25 septembrie 1990. A fost episcop de Argeș (1921-1923), episcop de Hotin (1923-1935), mitropolit de Bucovina (1935-1940), mitropolit de Transnistria la Odesa (16 noiembrie 1942 — 14 decembrie 1943), cârmuitor al Eparhiei românilor din străinătate, numită și Eparhia Ortodoxă Română din Europa Occidentală (1945-1958). Nicolae Iorga l-a apreciat pe Visarion Puiu drept unul din cei mai culți clerici ortodocși români din perioada interbelică. Visarion Puiu a fost una dintre cele mai interesante personalități creatoare de cultură și spiritualitate care și-a pus simțirea, cultura și talentele în slujba românilor de peste tot, acoperind toate zonele românești (Basarabia, Bucovina, Transnistria) ca nimeni altul, încorporând mai apoi și pe cei din diaspora. Slujitor al neamului nostru întru cele dumnezeiești, mitropolitul Visarion s-a dăruit deopotrivă și celor cerești, dar și celor pământești, promovând spiritul de universalitate, de deschidere asupra culturii și menținând aprinsă lumina Ortodoxiei românești chiar și în afara granițelor țării. Românii au recunoscut în el liantul și modelul generațiilor viitoare, rodul ostenelilor lui regăsindu-se în dezvoltarea și ridicarea prestigiului Bisericii și bunăstarea clerului român.
La 10 august 2008, la București, s-a stins din viață Tudor Țopa, scriitor și traducător. El s-a născut la
27 mai 1928, în Cernăuți. Între 1946–1948 a fost student la Facultatea de Filosofie a Universității București. După reforma învățământului din 1948, s-a transferat la Facultatea de Pedagogie și Psihologie, pe care a terminat-o în 1950. Licența a obținut-o în 1953. A fost curator la primele expoziții retrospective Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Dumitru Ghiață, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat și Biblioteca Centrală Universitară, apoi cercetător științific la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A debutat cu proză în revista Luceafărul în anul 1968 și a fost membru al Școlii de la Târgoviște, din care mai făceau parte Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și Radu Petrescu. Cărțile publicate au fost Încercarea scriitorului și Punte, pentru care a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Evenimente istorice din ziua de 10 august:
1500: Slăvitul domn al Moldovei, Ștefan cel Mare, a dăruit Mănăstirii Putna marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită. În momentele solemne ale liturghiei (când, conform credinței creștine, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele Mântuitorului), partea de sus a ușilor împărătești se acoperă cu o perdea numită dveră, pentru ca privirile credincioșilor din biserică să nu pătrundă în altar. La momentele rânduite în timpul slujbei, preotul trage dvera, lateral sau în sus. Dverele sunt confecționate din mătase, stofă sau catifea, au diferite culori (mai frecvent albă) și sunt brodate cu motive și simboluri religioase.
1519: Cele cinci corăbii aflate sub comanda lui Fernando Magellan pornesc din Sevilla, în prima călătorie în jurul lumii. Trecând printr-o aventură ca în basme, va ajunge înapoi la Sevilla, după ce a înconjurat planeta, doar o corabie comandată de Juan Sebastián Elcano, cu câțiva marinari sleiți de puteri și fără marele Magellan, ucis de locuitorii unei insule, în timpul unei confruntări banale. Dar scopul a fost atins: au dovedit încă o dată sfericitatea Pământului, contestată mai ales de clerici.
1793: La Paris, se deschide oficial pentru public Muzeul Luvru, la acea dată o instituție destinată mai mult să prezinte publicului superbul palat, cu incredibilele sale detalii arhitecturale, decât o colecție de tablouri și vestigii de artă. Dar, în timp, a devenit unul dintre cele mai valoroase muzee de artă ale lumii.
1945: Japonia cere pace, iar, după următoarele 4 zile, capitulează necondiționat, punând astfel capăt ultimei zvâcniri a celui de Al Doilea Război Mondial.
1997: Săritorul cu prăjină ucrainean Serghii Bubka a devenit campion mondial pentru a șasea oară consecutiv (până atunci, nimeni altcineva nu mai reușise să stabilească un asemenea record).
2003: Prima nuntă celebrată în spațiu. Mirele – cosmonautul rus în vârstă de 41 de ani, de origine ucraineană, Iuri Malencenko (născut în Svitlovodsk, regiunea Kirovograd) – se afla la bordul Stației Spațiale Internaționale; mireasa – Ekaterina Dmitrieva, o americancă de origine rusă în vârstă de 26 de ani, se afla la Centrul de Control al Zborului din Houston. Căsătoria a fost înregistrată de autoritățile de justiție din statul Texas, în ciuda dezaprobării Rosaviakosmos. Un an mai târziu, mirii s-au cununat în biserică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com