La 14 august, stil vechi (1 august – stil nou), este prăznuită Ziua Scoaterii Sfintei Cruci și sunt pomeniți cei șapte frați Macabei, mama lor, Solomonia, și dascălul Eleazar. Ea este cunoscută în tradiția populară sub mai multe denumiri. Etnograful Tudor Pamfile consemna, la începutul secolului al XX-lea, numeroase credințe și obiceiuri asociate acestei zile în diferite regiuni populate de români.
În Bucovina, sărbătoarea era pusă în legătură cu cei șapte frați Macabei, martirizați pentru credința lor. Tot aici exista obiceiul sfințirii apei în grădini, într-un ritual prin care gospodarii sperau să protejeze pomii și legumele de insecte și alți dăunători. În sate, oamenii duceau la biserică buchete de flori, plante și spice. După sfințire, plantele erau păstrate și folosite în practici tradiționale de îngrijire, iar boabele obținute din spice erau considerate potrivite pentru viitoarele semănături. Și macul sfințit în această zi era păstrat în gospodărie, fiind asociat cu protejarea recoltelor.
În unele zone sărbătoarea era numită și „Macoveiul stupilor”. Apicultorii tăiau atunci fagurii și strângeau mierea, lăsând albinelor cantitatea necesară pentru iarnă. O parte din miere era păstrată în vase de lut sau amestecată cu băuturi pentru a fi consumată la sărbători și praznice.
Sărbătoarea coincide cu începutul Postului Adormirii Maicii Domnului din calendarul bisericesc ortodox. Se spune că acum, urșii vin în sate și mănâncă porumbul.
Ursul reprezintă în mitologia românească un zeu important, temut, pentru că aducea pagube turmelor de oi și de vite, semănăturilor de porumb și stupilor de albine.
Această zi este dedicată stupilor, aceștia fiind curățați pentru iarnă. E ultima zi când se mai colectează mierea din stupi. Conform tradiției, oamenii din sate beau vinuri îndulcite cu miere, cu turtiță caldă, de post.
Tot în această zi se stropește grădina cu agheasmă, pentru a o proteja de insecte și de viermi dăunători.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com