Către Ziua Limbii Române
În mijlocul inimoşilor visători de profesie se afla şi tânărul Ilie Tudor Zegrea, „Trecut în capul listei de iluzii”. El a apărut în aula universitară, după o călătorie „pe mări de hidrargir”, ţinând în mâini o geantă mare de piele, lucrată cu măiestrie de un meşteşugar iscusit. În interiorul ei se aflau două cărţi de căpătâi. Prima se numea „Istoria literaturii române”, ediţia academică. Cea de a doua purta tilul „Gramatica limbii române moderne”, autor fiind Iorgu Iordan. Ele figurau pe faţa băncii, în care şedea mândrul fiu al localităţii Sinăuţi, apreciat deja în lumea literară a regiunii Cernăuţi şi în cea a RSS Moldoveneşti, în timpul tuturor prelegerilor referitoare la limba şi literatura moldovenească. Acet gest a constituit pentru toţi studenţii din grupul, al cărui curator era scriitorul Vasile Leviţchi, un puternic imbold pentru realizarea nobilelor visuri. Ilie Tudor Zegrea a bătut primul „în geamul zilei” viitoare.
Luându-şi concediu academic, a plecat, din nou, ca un pelerin, călăuzit de „raza stelei” sale să studieze împrejurimile unui fost imperiu nemărginit, dar iniţiativa născută de dânsul, a prins rădăcini adânci în inimile colegilor rămaşi.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
Ilie Tudor ZEGREA
Odă stiloului
Între două clipe ca-ntre mal și apă
Seara-și limpezește lacrima sub pleoapă.
Și-n otava moale roua se dezbracă –
Fericire-aleasă, zăbovind oleacă…
Sfânta Vineri colo drum spre cer croiește
Cu poeții tineri, talentați, firește.
Vise și speranțe stau îngemănate,
Duduie-anotimpul – unul pentru toate.
Și în cer imperii vântură-n tăcere
Împingând spre muguri timp de priveghere.
Când în geana nopții se-mpletesc alene,
Valuri de petale înălțând troiene.
Între două clipe stelele bat la poartă
Și-n cădere simplă vor să se despartă,
Că din constelații cade „A„-n cenzură
C-un stilou ce mușcă din literatură…
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
