Lipsa de iod se poate manifesta prin diverse simptome, deoarece hormonii tiroidieni influențează funcțiile corpului. Simptomele pot fi subtile la început, devenind mai evidente pe măsură ce lipsa se agravează:
- Gușa este cel mai vizibil semn al lipsei de iod. Tiroida se mărește pentru a compensa lipsa iodului, rezultând o umflătură la baza gâtului. Această adaptare poate fi asimptomatică, dar poate cauza dificultăți de înghițire sau respirație dacă devine mare.
- Simptomele metabolice includ oboseala, slăbiciunea musculară și creșterea în greutate. Metabolismul încetinit reduce consumul energetic, făcând ca persoanele afectate să se simtă obosite chiar și după odihnă. Intoleranța la frig este un alt simptom, organismul producând mai puțină căldură.
- La nivel cognitiv, lipsa de iod poate cauza dificultăți de concentrare, probleme de memorie și încetinirea gândirii. De altfel, aceste simptome sunt îngrijorătoare la copii, unde pot afecta performanțele școlare și dezvoltarea intelectuală.
- Modificările pielii și părului sunt frecvente, incluzând uscăciunea pielii, părul fragil și căderea părului. Unghiile pot deveni fragile și se pot rupe ușor. La femei, lipsa de iod poate afecta ciclul menstrual, cauzând menstruații neregulate sau abundente.
- La copii, consecințele lipsei de iod sunt grave, putând include întârzierea dezvoltării fizice și intelectuale. În cazuri severe, poate apărea cretinismul, o formă de retard mintal și fizic care poate fi ireversibilă dacă nu este corectată timpuriu.
Care sunt simptomele excesului de iod în organism? Excesul de iod poate fi la fel de problematic ca și lipsa acestuia, provocând tulburări ale funcției tiroidiene și alte complicații. Toxicitatea acută apare în urma consumului de doze mari de iod într-un timp scurt, adesea prin suplimente concentrate sau medicamente cu conținut ridicat de iod.
Simptomele acute ale intoxicației cu iod se rezumă la greață, vărsături și dureri abdominale. Poate apărea o senzație de arsură în gură și gât, cu diaree severă. În cazuri grave, pot apărea febra, tulburări de ritm cardiac și chiar comă, necesitând intervenție medicală.
Excesul cronic de iod poate determina atât hipertiroidism, cât și hipotiroidism. Hipertiroidismul indus de iod se manifestă prin agitație, tremur, transpirații, palpitații și scădere în greutate, în ciuda unui apetit crescut. Pacienții pot avea insomnie, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Pe de altă parte, excesul de iod poate bloca sinteza hormonilor tiroidieni, ducând la hipotiroidism. Acest fenomen poate fi temporar sau permanent, în funcție de expunere.
Anumite persoane sunt mai sensibile la excesul de iod, inclusiv cele cu afecțiuni tiroidiene, vârstnicii și nou-născuții. Pacienții cu tiroidită autoimună pot dezvolta simptome chiar și la doze considerate normale. Nu în ultimul rând, excesul de iod poate interacționa cu medicamente, modificându-le eficacitatea sau crescând riscul de efecte adverse. Tocmai din acest motiv, suplimentarea cu iod trebuie făcută sub supraveghere medicală, mai ales la persoanele care urmează tratamente pentru afecțiuni tiroidiene.
În ce situații sunt recomandate suplimentele sau pastilele cu iod? Suplimentarea cu iod este recomandată în situații specifice, când aportul alimentar nu acoperă necesarul sau când există condiții medicale. Decizia de a lua capsule și comprimate cu iod trebuie luată de un medic, după evaluarea statusului nutritiv și a stării de sănătate.
În primul rând, sarcina și alăptarea sunt perioade în care necesarul de iod crește. Femeile însărcinate au nevoie de aproximativ 220 micrograme de iod zilnic, iar cele care alăptează de 290 micrograme. Pe de altă parte, copiii care trăiesc în zone cu lipsă de iod sau care au diete restrictive pot avea nevoie de suplimente. Necesarul de iod la copii variază în funcție de vârstă, de la 90 micrograme pentru cei de 1-8 ani la 120 micrograme pentru cei de 9-13 ani. Suplimentarea la copii trebuie monitorizată pentru a evita lipsa sau excesul.
Persoanele cu afecțiuni tiroidiene pot avea nevoie de suplimente cu iod în anumite situații. Pacienții cu gușă cauzată de lipsa de iod pot beneficia de suplimentare controlată. Însă, cei cu hipertiroidism sau tiroidită autoimună trebuie să evite suplimentele cu iod, deoarece pot agrava afecțiunea.
În situații de urgență, precum accidentele nucleare, se pot administra pastile cu iodură de potasiu pentru a proteja tiroida de absorbția iodului radioactiv. Această măsură trebuie luată doar la recomandarea autorităților și în dozele specificate.
Vegetarienii și veganii pot avea un risc crescut de lipsă de iod, mai ales dacă nu consumă alge marine sau sare iodată. Pentru aceștia, suplimentele cu iod pot fi o opțiune sigură, dar trebuie administrate sub îndrumarea unui nutriționist sau medic.
În concluzie, iodul este un mineral esențial pentru sănătatea umană, cu un rol crucial în funcționarea tiroidei și în procesele de dezvoltare. Menținerea unui echilibru optim necesită o abordare informată și personalizată, care să țină cont de sursele alimentare și de nevoile individuale. (Alevia.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com