În regiunea Cernăuți se încheie recoltarea culturilor cerealiere și leguminoase timpurii. Datele la zi atestă că recolta a fost deja strânsă de pe o suprafață care constituie 98 la sută din masivul ocupat cu aceste culturi, obținându-se circa 285 mii tone de cereale. După cum a declarat șefa Direcției de dezvoltare agroindustrială din cadrul AMR Cernăuți, Ina Vovciuk, au fost depozitate 169,3 mii tone de grâu de pe o suprafață de 29,4 mii hectare; 110,3 mii tone de orz de pe 22,3 mii hectare; o mie tone de secară de pe 0,2 mii hectare; 3 mii tone de ovăz de pe 0,8 mii hectare și 0,5 mii tone de mazăre de pe 0,2 mii hectare. Se încheie recoltarea rapiței. De pe o suprafață de 11,5 mii hectare s-a obținut o recoltă de 38,3 mii tone.
Potrivit calculelor specialiștilor, în anul curent, în regiunea Cernăuți recolta de cerealiere și leguminoase timpurii este cu circa 20% mai mare decât cea din anul trecut. Însă o productivitate mai bună nu înseamnă profituri mai mari pentru agricultori. Directorul-adjunct al Întreprinderii agricole „Spicul de Aur” din Stroiești, CT Noua Suliță, Artiom Gligor, a explicat într-un interviu pentru presă: „Carburanții reprezintă una dintre principalele noastre articole de cheltuieli, deoarece foarte multe resurse financiare sunt folosite pentru achiziționarea lor. Prețul grâului nu ne bucură deloc. Astăzi, pe piața mondială, prețul grâului și al orzului de primăvară se situează în limitele a 250-270 dolari pentru o tonă, în timp ce pe piața internă din Ucraina 100 de dolari este considerat un preț foarte bun”.
O altă problemă o constituie lipsa brațelor de muncă, doar în țară e război. „De la începutul războiului, situația în privința specialiștilor este foarte complicată: lipsesc oameni pe care îi poți așeza la cârma combinei sau pe un alt agregat serios”, remarcă Artiom Gligor. Potrivit lui, la întreprindere se încearcă trecerea la echipamente noi și de înaltă productivitate. În special, pentru prelucrarea solului se alege acea tehnică ce poate efectua simultan câte două-trei operațiuni, pentru a optimiza costurile.
–Într-adevăr, cheltuielile s-au dublat, iar prețurile la cereale au scăzut cu 30-35% față de cele din anul trecut, a confirmat Alexei Cherțoia, conducătorul Întreprinderii agricole din Marșinți, CT Noua Suliță. Contăm pe recolta de porumb-boabe. Plantele s-au dezvoltat bine și cred că am putea obține câte 10 tone la hectar, ca și în anii trecuți. În agricultură trebuie să fie o oarecare stabilitate, deși recolta de la un an la altul se deosebește. Se cere neapărat luat în considerare factorul climatic. Clima se schimbă, temperatura crește și cad mai puține precipitații. Este o grea încercare pentru agricultori.
Ținem, deocamdată, recolta de cereale în hambare. Nimeni nu se grăbește să vândă producția la un preț mic, când cheltuielile sunt atât de mari. Înțelegem că e timp de război și trebuie găsită o ieșire din situație. Întreprinderea noastră arendează cotele de pământ ale unor consăteni și trebuie să ne achităm cu ei: cine preferă plată în natură – le dăm o anumită cantitate de grâu sau de orz, cine preferă plata în bani – le achităm taxa respectivă. Alegem din recoltă și material semincer, căci, indiferent de condiții și posibilități, solul trebuie lucrat și însămânțat. Important e să fie pace, iar greutățile de producție le vom depăși, se arată a fi convins Alexei Cherțoia.
Fermierul din Bălcăuți, CT Mămăliga, Vasile Stadniciuc, este de părerea că într-o gospodărie agricolă, mică sau mare, ar trebui să fie cultivate mai multe culturi, să fie respectat un anumit asolament.
–Nu putem să ne orientăm numai la culturile care asigură o eficiență mai mare și un venit mai bun. Practica demonstrează că întotdeauna este în câștig acela, care contează pe mai multe culturi. Anul acesta a scăzut prețul la cereale cu cel puțin 30%. Aceasta nu înseamnă că la anul viitor nu trebuie să cultivăm cereale. Anul trecut a fost prețul bun la semințe de floarea-soarelui. Acum el a coborât de la 28 grivne kilogramul la 18 grivne kilogramul. La anul viitor situația se poate schimba radical, iar principala condiție pentru aceasta este pacea, afirmă Vasile Stadniciuc.
–Înțelegem că pe timp de război suferă logistica, că nu putem vinde din recoltă pentru export, dar și brațe de muncă nu ajung, spune fermierul din Berestea, CT Noua Suliță, Anatolie Buza. Țin deocamdată recolta de cereale în depozit, aștept un moment potrivit s-o vând. Dar, într-un fel sau altul, trebuie să vând ceva, căci în curând va începe semănatul culturilor cerealiere de toamnă. Este datoria noastră să asigurăm și recolta viitoare. În localitatea noastră nu este nici o parcelă de pământ arabil să stea pârloagă.
–Nici un fermier nu se bucură să vândă grâul la un preț de 4-5 grivne kilogramul, adaugă la cele spuse de Anatolie Buza starostele satului Berestea, Radu Cociurca. Gospodarul rămâne în pierdere. Doar plătește foarte scump combustibilul, îngrășămintele minerale. Din această situație rezultă că dacă grâul este cumpărat la preț atât de mic, atunci nici pâinea nu ar trebui să se scumpească. Întreprinderile de panificație au argumentele lor: se scumpește curentul electric, combustibilul etc. Iar munca celor care lucrează pământul rămâne subapreciată. Este o chestiune foarte importantă atât din punct de vedere economic, cât și social.
Deși se confruntă cu atâtea probleme, n-am auzit de la agricultori să spună că vor lăsa pământul pârloagă, ci vor ieși la arat și semănat. Iar semănatul culturilor cerealiere de toamnă în regiunea noastră deja a început. Pentru recolta din anul 2027 se planifică să fie însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealiere de toamnă, inclusiv cu grâu — 28,5 mii hectare; cu orz— 6,6 mii hectare și cu secară — 0,2 mii hectare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com