La 17 septembrie 1812 a început cea de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova. Scarlat Callimachi (1773-1821), a fost domnul Moldovei între 24 august 1806 – 26 octombrie 1806, 4 august 1807- 13 iunie 1810 şi 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Tarii Româneşti între lunile februarie si iunie 1821. Protector al culturii, a acordat atenție Academiei Domnești din Iaşi şi celei teologice de la Socola. În 1813, odată cu deschiderea Cursului de inginerie şi hotarnică în limba română, de către Gheorghe Asachi, se puneau bazele învățământului academic în limba romană. Din inițiativa lui Asachi a fost pusă în scena şi prima piesă de teatru în limba romană, „Mirtil şi Hloe”, prelucrată după poetul Florian. Lui Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova – Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă.
La 17 septembrie 1823 a încetat din viaţă Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc. Gheorghe Lazăr (1779-1823) a fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli în limba română, „Şcoala de la Sfântul Sava” – 1818 din Bucureşti. În Ţara Românească Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălescu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile științei. La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Simion Marcovici și alții. Şcoala de la Sfântul Sava este cel mai vechi institut educațional din București cu predare în limba română. În trecutul acestei instituții apare figura marcantă a lui Gheorghe Lazăr, răspânditor de cultură într-o epocă în care aceasta era considerată un apanaj al păturilor sociale înstărite. Cursurile pe care le-a ținut în limba română, în timp ce limba greacă părea să fie evitată de clasele sociale superioare, au produs o puternică impresie. Lazăr spunea auditorilor săi că nu spre Orient trebuiau să-și întoarcă privirile ci spre această antică Ausonia, de unde au provenit glorioșii veterani ai generosului Traian. Atunci când cartea era o raritate și, de multe ori, în limbi necunoscute de popor, Gheorghe Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română, fapt care a deschis noi orizonturi pentru un mare număr de români. La școala lui Lazăr au venit și copii de prăvăliași, și copiii oamenilor de la marginea orașului, iar el i-a învățat cu dragoste tainele științelor matematice și ale filozofiei, în limba lor maternă. În timpul Revoluţiei din 1821, Gheorghe Lazăr și elevii săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu, ajutând la fortificarea taberei de la Cotroceni și învățându-i pe panduri să mânuiască armele și să se apere. Se pare că Gheorghe Lazăr era pentru Tudor Vladimirescu un om de încredere și de mare necesitate, fapt pentru care inginerului Gheorghe Lazăr trebuiau să i se pună la dispoziție o mie de oameni pentru metereze. De altfel, documentele vorbesc despre activitatea inginerească a dascălului, concretizată prin unele din lucrările sale rămase nu numai în București: ridicarea topografică a Moșiei Obislavu (Dâmboviţa) sau a Moșiei Fântânele (Prahova). Documentațiile acestora s-au păstrat la Arhivele Statului din București.
La 17 septembrie 1864 s-a născut renumitul scriitor ucrainean şi activist public, Myhailo Koţiubinski. Mama sa a fost moldoveancă, din neamul Abaza. Myhailo Koţiubinski (1864-1913) în tinereţe a fost în Basarabia. Viaţa basarabenilor de atunci a fost redată în câteva nuvele de ale sale. Operele de referinţă ale lui Myhailo Koţiubinski sunt povestirile „Umbrele strămoşilor uitaţi” şi „Fata Morgana”. Povestirea „Umbrele strămoşilor uitaţi”, care a servit drept scenariu pentru filmul artistic cu aceiaşi denumire şi apreciat la festivalurile internaţionale, a fost tradusă în română de scriitorul cernăuţean Mircea Lutic.
La 17 septembrie 1881 s-a născut George Bacovia, poet român. La fel ca versurile sale, copilăria i-a fost în tonuri de gri. Era al cincilea copil din cei nouă ai cuplului Dimitrie şi Zoiţa Vasiliu, el comerciant, ea – casnică. Era un copil plăpând şi bolnăvicios. La doar 7 ani a făcut malarie, aşa că începerea şcolii a fost amânată şi a rămas acasă, în grija bunicii Pachia. A intrat în clasele primare în 1890, la Bacău, unde a terminat, de altfel, şi liceul. Bacovia nu s-a remarcat la învăţătură. Era un elev care oscila între note maxime şi corigenţe. Din cauza varicelei, în clasa a patra a rămas şi repetent. În schimb, contrar aspectului lipsit de vlagă, îi plăcea sportul – gimnastica, înotul, patinajul.
Bacovia nu şi-a renegat niciodată condiţia, însă îşi dorea ca personalitatea lui să nu umbrească starea celor din jurul său. Cu toate că atât poezia, cât şi firea lui erau sumbre, trimiţând mereu cu gândul la depresie şi la moarte, Bacovia ţinea să puncteze că toate sunt o aparenţă.
La 17 septembrie 1941, la Mălăiești, Râșcani, s-a născut Aurel Scobioală, prozator din Moldova. Absolvent al Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, a fost pedagog și director de școală, redactor la televiziunea națională, șef de redacție la Editura Literatura Artistică, director general al Departamentului Edituri, Poligrafie și Comerț cu Cărți, colaborator la Editura Prut Internațional, consilier al Uniunii Scriitorilor. A debutat cu volumul de povestiri pentru cei mici Cărăruie albă (1974), urmat de alte cărți pentru copii: La menajerie, Dincoace de poveste, Băiețelul din Lună, Viceversa hop, Ce te-nvață o povață, Marele fermier Buș-Lăbuș, Ulciorul cu pătăranii, Carte pentru câini deștepți (2003, Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii, Iași, Chișinău), Scriitorii când erau copii (2005, Premiul Ministerului Educației din Republica Moldova) etc. Volumele Ispita și Greu mai cresc bărbații au fost destinate cititorului matur. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cea mai bună carte pentru copii (1987, 1999, 2000) și Diploma de Onoare „H. C. Andersen” (2006).
Evenimente istorice din ziua de 17 septembrie:
642: Arabii musulmani ocupă Alexandria și incendiază celebra sa bibliotecă.
1620: Bătălia de la Țuțora. Bătălie între Uniunea statală polono-lituaniană (sprijinită de trupele Moldovei) și Imperiul Otoman (sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie–7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului, încheiată cu victoria otomanilor.
1862: S-a înființat Asociația națională arădană pentru cultura și conservarea poporului român
Asociație regională din Crișana și Banat pentru promovarea culturii românilor, apărută după modelul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Sibiu (ASTRA), pe fondul unei conjuncturi politice favorabile, epoca liberalismului în Imperiul Habsburgic.
1939: Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară declanșată fără nicio declarație oficială de război, în timpul primelor etape ale celui de-Al Doilea Război Mondial.
1973: S-au pus bazele Cenaclului Flacăra, fenomen cultural care s-a desfășurat între anii 1973–1985, înființat și moderat, pe toată perioada desfășurării sale, de poetul Adrian Păunescu, la acea vreme redactor șef al revistei Flacăra.
1989: La Cernăuți s-a deschis primul festival de muzică estradă/modernă ucraineană „Cervona Ruta” (până la 24 septembrie) – un eveniment de cotitură în dezvoltarea atât a muzicii ucrainene, cât și a conștiinței naționale.
1991: În timpul celei de-a 46-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, fostele state sovietice Lituania, Letonia și Estonia sunt admise ca membri cu drepturi depline ai ONU.
2006: În autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană a avut loc un referendum privind independența. Peste 97% dintre alegători au susținut „cursul către independența RMN și viitoarea alăturare liberă a Transnistriei la Federația Rusă”; aproape 95% s-au opus aderării RMN la componența Republicii Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com