La 12 octombrie 1777 Grigore al III-lea Ghica, fost domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), este ucis de trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa. Era suspectat de relaţii prea strânse cu Rusia, şi pentru că s-a opus ocupării Bucovinei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, care l-a strangulat. Principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat de domnitorul moldovean Înaltei Porţi în urma cesiunii Bucovinei către Austria (1775). Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iaşi.
La 12 octombrie 1835 a decedat Tadeu Hâjdeu, scriitor și folclorist, tatăl scriitorilor Bolislav și Alexandru Hâjdeu. Tadeu Hâșdeu s-a născut în 1769, în Polonia. Locul de deces rămâne necunoscut. Din 1809 a locuit în satul Miziurinți, în prezent raionul Kremeneț, regiunea Ternopil, Ucraina. A creat un centru cultural – un loc de întâlnire pentru literați, savanți; avea o mare bibliotecă științifică, folosită de profesorii Liceului din Kremeneț și ai Academiei din Ostrog. Vorbea limbi europene, traducea opere literare. Autor de romane, nuvele; colecționa cântece, legende, din care a alcătuit culegeri.
În ziua de 12 octombrie a anului 1863 a decedat poetul revoluţionar român ardelean Andrei Mureşanu. Andrei Mureşanu (1816-1863) a început să publice poezii în revista „Foaia pentru minte, inimă și literatură”. A fost printre conducătorii Revoluţiei de la 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios („Din sânul maicii mele”) și denumit ulterior „Deșteaptă-te, române!”, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. Din 1990 acesta a devenit Imnul României. După Revoluția din 1848, Mureșanu a publicat în revista „Telegraful Român”, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov.
La 12 octombrie 1931 a fost inaugurată statuia lui Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia. La crearea ei şi-a adus contribuţia şi sculptorul român Gheorghe Leonida. Statuia lui Iisus Mântuitorul are 30 metri înălțime, fără luarea în considerare cei 8 metri ai soclului, lățimea între brațe este de 28 metri, are o greutate de 635 tone și este situată pe vârful muntelui Corcovado, la o altitudine de 700 metri. Modelul din ghips, precum și sculptura a fost efectuată de o echipă condusă de maestrul francez Paul Landowski, din componenţa ei făcând parte şi sculptorul român Gheorghe Leonida, însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului.
Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi în 1892 (1893 – după alte surse). Provenind dintr-o familie influentă din clasa de mijloc, el a fost penultimul dintre cei 11 copii. Când tatăl său, un ofițer de carieră, a fost nevoit să părăsească orașul Galați, Gheorghe l-a urmat la Bucureşti, unde a absolvit liceul, apoi a continuat studiile la departamentul de sculptură al Conservatorului de Arte Frumoase. A debutat în 1915, la un salon național. După participarea la Primul Război Mondial, Gheorghe Leonida și-a continuat studiile de artă în Italia.
În anul 1925 s-a mutat la Paris, unde Paul Landowski tocmai primise contractul pentru realizarea statuii gigantice Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro. Gheorghe Leonida a fost angajat de către Landowski să sculpteze capul statuii. Lucrarea a început în 1926 și a fost finalizată în 1931.
Deşi statuia Cristos Mântuitorul este considerată ca fiind o minune a lumii moderne, în România operele lui Gheorghe Leonida au fost minimalizate. Regimul comunist nu accepta ideea că sculptorul realizase numeroase busturi pentru membrii Casei Regale. Aşa se face că puţini români ştiu că Gheorghe Leonida a sculptat chipul celebrei statui din Rio de Janeiro. Sculptorul a murit în primăvara anului 1942, după ce a căzut de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei. Lucrările lui Gheorghe Leonida pot fi văzute la Castelul Bran, Muzeul Naţional de Artă, precum și în alte muzee importante din București.
La 12 octombrie 1983, la Chișinău, s-a născut Olesea Ceaicovschi, interpretă de muzică ușoară
din Republica Moldova. De la vîrsta de 4 ani a început să danseze, iar apoi să se ocupe şi cu muzica. A luat lecţii de canto şi dans timp de 11 ani. Şi-a făcut studiile la Liceul Teoretic „Gh. Asachi» în perioada 1990-2002, după ce-l absolve îşi continuă studiile la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova (2002-2007). Debutează pe scena profesionistă la 16 ani, apoi înregistrează noi performanțe, câştigă în 2003 concursul anual „Cântecul anului».
În anul 2004 pleacă la Londra, unde absolve în 2006 Colegiul de Muzică. Participă la numeroase concursuri și festivaluri, precum şi la câteva proiecte muzicale din diferite țări, inclusiv şi în scop caritabil: „The Z Factor», la care ajunge în finală (aprilie 2006). A cântat în musical-ul „One Blood», montat la Londra. Mai mult de un an a locuit în Cipru, unde a participat activ la viața muzicală a țării. Olesea a apărut la televiziunea și radioul din Cipru, dar și din alte țări. A colaborat cu mulţi muzicieni de jazz din Moldova. În prezent, Olesea Ceaicovschi nu e doar interpretă, ea a scrie versurile și muzica pentru piesele sale. Stilul său de interpretare Olesea îl defineşte ca jazz sau blues, cu influenţe ale Ella Fitzgerald, Jill Scott, Randy Crawford, Stevie Wonder și Charles Ray.
Evenimente istorice din ziua de 12 octombrie:
1492: După o traversare de peste două luni a Atlanticului, expediția lui Cristofor Columb ajunge pe o insulă din Bahamas (San Salvador), pe care navigatorul o consideră parte a Asiei. Momentul deschide o nouă epocă a contactelor dintre Europa și Americi. Această descoperire istorică s-a produs însă la o limită extremă a autorității: cu doar 48 de ore înainte de a vedea coastele, echipajul epuizat ajunsese în pragul revoltei deschise (la 10 octombrie), iar Columb a fost somat și nevoit să promită oficial că va întoarce cele trei corăbii spre Spania dacă nu vor zări pământul în maximum 2 sau 3 zile.
1727: La sfatul general de la Gluhiv, Danylo (Dănilă) Apostol a fost ales hatman al Ucrainei din partea stângă a Niprului. E din neam vestit de moldoveni.
1799: Franțuzoaica Jeanne Geneviève Labrosse efectuează un salt cu parașuta dintr-un balon cu hidrogen, de la aproximativ 900 de metri altitudine, deasupra Parisului, devenind prima femeie din istorie care realizează această performanță.
1808: Prin Convenția secretă de la Erfurt, Napoleon Bonaparte recunoaște pretențiile țarului Alexandru I asupra principatelor române, demonstrând modul în care tratatele Marilor Puteri ignorau suveranitatea teritoriilor mici. Pentru a-l impresiona pe țarul rus și a facilita aceste negocieri de dezmembrare a Europei, Napoleon a transformat summit-ul de la Erfurt într-o uriașă demonstrație de forță culturală: a ordonat mutarea temporară a întregii trupe de la Comédie-Française din Paris în Germania, organizând spectacole zilnice doar pentru a flata orgoliul liderului rus.
1872: Împăratul austro-ungar Francisc Iosif I semnează legile de înființare a Universității Regale Maghiare de la Cluj. Instituția a debutat cu patru facultăți: drept, medicină, litere-filosofie și științe. Apariția acestei universități a reprezentat un succes enorm de prestigiu pentru Cluj, deoarece devenea a doua instituție de învățământ superior cu rang universitar din întreaga jumătate maghiară a imperiului, după cea de la Budapesta, atrăgând imediat cadre didactice și resurse importante din toată Europa Centrală.
1882: Moare la Sankt Petersburg George Pomuț, originar dintr-o familie de români din Imperiul Habsburgic. Emigrat în SUA, a luptat în Războiul Civil de partea Uniunii, devenind general de brigadă onorific, iar ulterior a fost consul general al SUA în Rusia. Influența sa la curtea țarului a fost crucială în 1867 pentru finalizarea negocierilor prin care americanii au cumpărat Alaska. Destinul său final rămâne însă un mister biografic tragic: cel care a ajutat Statele Unite să dobândească un teritoriu imens a murit în sărăcie lucie, trupul său fiind înmormântat fără onoruri militare într-un cimitir obscur din Rusia, pe care autoritățile americane nu l-au mai putut localiza exact ulterior.
1918: Declarația de la Oradea pregătește Unirea Transilvaniei cu România. Liderii Partidului Național Român din Transilvania se întrunesc la Oradea pentru a adopta declarația redactată de Vasile Goldiș. Documentul afirmă dreptul clar la autodeterminare al românilor din Austro-Ungaria, punând bazele Marii Adunări de la Alba Iulia. Această întâlnire crucială nu a fost un congres public, ci o consfătuire secretă organizată în locuința avocatului Aurel Lazăr. Întreg comitetul se afla sub un risc imens: dacă poliția imperială, care monitoriza liderii români, ar fi intervenit și ar fi găsit documentul semnat, actul ar fi fost considerat automat înaltă trădare pe timp de război, pasibil de pedeapsa capitală.
1924: Conducerea de la Moscova creează RASS Moldovenească, o entitate decupată artificial pe teritoriul Ucrainei sovietice, la est de Nistru. Mișcarea avea scopul clar de a servi drept cap de pod pentru revendicarea și exportarea revoluției în Basarabia, teritoriu unit cu România în 1918. Caracterul complet fabricat al acestei decizii politice este confirmat de recensămintele oficiale sovietice ale vremii: etnicii români (moldovenii) reprezentau doar aproximativ 30% din populația acestei noi republici, majoritatea covârșitoare fiind constituită din ucraineni și ruși.
1939: URSS a cerut Finlandei mutarea graniței la 70 km distanță de Leningrad.
1964: Uniunea Sovietică obține o nouă victorie de imagine în cursa spațială, lansând misiunea Voskhod 1. La bord se aflau Vladimir Komarov, Boris Egorov (primul medic în spațiu) și Konstantin Feoktistov (primul inginer). Presiunea politică cerută de Kremlin pentru a depăși cu orice preț Statele Unite a impus însă un risc tehnic uriaș: nava spațială fusese concepută inițial pentru doar două persoane. Pentru a-l acomoda pe al treilea cosmonaut în cabina foarte îngustă, oficialii i-au trimis pe toți cei trei bărbați pe orbită fără costumele presurizate vitale în caz de urgență, bazându-se exclusiv pe presurizarea mecanică a capsulei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com