La 21 octombrie 1833 s-a născut chimistul şi industriaşul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. A înfiinţat fundaţia care-i poartă numele şi care decernează premiul care îi poartă numele în fiecare an. Alfred Nobel (1833-1896) a fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. S-a născut în Stockholm, iar la vârsta de şase ani s-a mutat împreună cu părinţii în Rusia unde tatăl sau a deschis o mica afacere. A studiat chimia în Paris, iar între anii 1852-1856 a lucrat în SUA sub îndrumarea inventatorului suedez John Ericsson. Reîntors în ţara natală, Nobel a început să lucreze şi chimist reuşind să creeze un explozibil pe baza de nitroglicerină, care a început să fie produsa în Suedia din 1864 şi mai apoi şi în alte ţări europene. În 1867 a patentat un alt tip de explozibil pe care l-a numit „dinamită”. Ca urmare a invenţiilor sale, Nobel a reuşit să acumuleze o avere impresionantă pe care a cedat-o fundaţiei care îi poartă numele pentru acordarea de premii celor mai buni reprezentanţi în mai multe domenii (chimie, fizică, literatură, medicină şi pace). Primii câştigători au fost anunţaţi în 1901. Ulterior (1969) a fost instituit în onoarea lui Alfred Nobel un premiu în economie.
La 21 octombrie 1891, la Brăila s-a născut poetul şi criticul literar Perpessicius (Dumitru Ştefan Panaitescu). Perpessicius s-a afirmat ca istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet, cercetător și editor al operei eminesciene. A fost autor al monumentalei ediţii critice din opera lui Mihai Eminescu, membru titular al Academiei Române. În 1914 obține licența în filologie romanică la Universitatea din Bucureşti. Pentru prima dată semnează cu pseudonimul Perpessicius în 1915, în revista „Cronica”, condusă de Gala Galaction şi Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, în 1916 este rănit și rămâne invalid de mâna dreaptă. A fost funcţionar la Biblioteca Academiei Române (1915-1919), apoi profesor de limba română la licee din Oradea, Arad, Târgu Mureş, Brăila şi Bucureşti. De asemenea, a fost şef de secţie la Institutul de Istorie Literară şi Folclor (1951-1954), director general al Bibliotecii Academiei Române (1957), director-fondator al revistei „Manuscriptum” (1970), precum şi director al Muzeului Literaturii Române (1957-1971). Perpessicius a devenit vestit prin scrierile sale „Repertoriu critic” – 1925, „Menţiuni critice” – 1928 – 1946, „Jurnal de lector” – 1944, „Eminesciana” – 1971 şi „Scriitori români” – 1989. Perpessicius s-a dedicat, începând din 1933, celor 15.000 de pagini ale manuscriselor lui Mihai Eminescu, rezultând ediţia critică a operei poetului („Opere”, I-VI, 1939-1963). Celor şase volume monumentale le-a anexat un imens material, reprezentând note şi variante, adnotări. Pentru editarea operei poetice eminesciene a primit, în 1954, Premiul de Stat. Perpessicius s-a stins din viaţă la 29 martie 1971. Criticul literar Nicolae Manolescu îi apreciază astfel contribuţia la dezvoltarea literaturii române: „Aproape uitat astăzi ca poet şi critic literar, Perpessicius continuă a se bucura de prestigiul celui mai important editor al lui Eminescu. Încheiată după moartea sa, de către alţii, monumentala ediţie de „Opere” începută în anii 30 ai secolului trecut i se atribuie în întregime, ca omagiu, dar şi ca o recunoaştere a meritului celui care i-a trasat liniile principale”.
La 21 octombrie 1925, în Solovăstru, județul Mureș, s-a născut Virginia Zeani (Virginia Zehan), soprană română. Virginia Zeani, este o solistă română de operă, una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii ’50, ’60 și ’70 ai secolului XX, timp de 25 de ani „prima donna assoluta” a Teatrului de Operă din Roma, cântând împreună cu cei mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo. A decedat la 20 martie 2023, în vârstă de 97 de ani.
În ziua de 21 octombrie a anului 2016 a murit Vasile Andru, scriitor român. Vasile Andru s-a născut la 22 mai 1942, în satul Băhrinești, aflat din 1944 în Nordul Bucovinei, an în care familia Andrucovici trece clandestin frontiera, stabilindu-se în satul Muşeniţa, judeţul Suceava. Numele său real este Vasile Andrucovici. Părinții săi, Teodor Andrucovici și Ecaterina, erau agricultori. Şi-a făcut studiile la Universitatea din Iaşi. Vasile Andru a făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la Paris, Mount Abu, Kottayam, Loano. A călătorit la Muntele Athos (1997, 1998, 2004) și în Tibet. A debutat în 1969 cu articole în „România literară” și apoi a publicat mai mult de 25 de volume.
La 21 octombrie 2016 a decedat Nina Ermurachi, solistă din Republica Moldova. Ea s-a născut la 15 iulie 1949, în satul Florițoaia Veche, raionul Ungheni. Harul muzical îl moşteneşte de la mama sa, care cunoştea tradiţiile folclorice ale locului şi cânta foarte frumos. Astfel, când a venit timpul să-şi aleagă calea în viaţă, a ştiut că va alege muzica. Pe parcursul anilor 1971-1973 învaţă la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” de la Chișinău. Cariera muzicală şi-o începe în anii 1966-1968 în calitate de coristă a Capelei corale „Doina” de pe lângă Filarmonica din Chişinău, ca apoi în anii 1985-1987 să devină solistă a aceleiași capele. Cântecul interpretat de Nina Ermurachi la lansarea ei în muzica populară în anul 1968 ‒ „Măi, cucule blestemat», devenit şlagăr, a consacrat-o şi a făcut-o cunoscută. Din anul 1968 până în anul 1984, iar apoi în perioada anilor 1991-1995 – este solistă a Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii de la Chișinău. Tot în acest răstim mai colaborează în anul 1988 – cu Orchestra de muzică populară „Moldoveneasca”, iar în anii 1989-1991 este solistă a Orchestrei de muzică populară „Arta» de la Chișinău.
Colaborează cu o serie de autori, printre care Petre Neamţu, Dumitru Blajinu, Anatol Golomoz, Vasile Crăciun, Constantin Baranovschi. La „Teleradio-Chișinău» a înregistrat mai multe cântece populare. În anul 1996 este invitată să susţină un recital la Festivalul „Crizantema de Aur» de la Tîrgovişte, iar în 2001 ‒ la Festivalul „Maria Tănase» de la Craiova. Titlul onorific de Maestru în Artă i-a fost conferit în anul 1998.
Evenimente istorice din ziua de 21 octombrie:
1097: Prima cruciadă: Cruciații conduși de Boemund de Taranto încep asediul cetății Antiohia, pe care o vor cuceri abia în vara anului 1098.
1805: Bătălia de la Trafalgar, în care flota britanică a obținut o strălucită victorie împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson.
1897: La Mykolaiv a început să funcționeze Uzina de Construcții Navale din Marea Neagră.
1918: Marea adunare de la Chișinău. Ea a fost ținută în Sala Eparhială, cea mai încăpătoare sală din Chișinău. Au participând sute de români transilvăneni, bucovineni și basarabeni. Manifestarea a avut loc cu încuviințarea generalului A. Văitoianu, comisarul general al guvernului român pe lângă Directoratul general al Basarabiei, fiind invitați Charles Vopicka – ministrul plenipotențiar al SUA pe lângă guvernul român de la Iași și R. Sarrit, consulul Franței la Chișinău. S-a dat publicității Declarația de la Iași, în care se spunea: „Cerem să fim liberi de sub jugul monarhiei Austro-Ungare și suntem hotărâți să luptăm prin toate mijloacele și pe toate căile, ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat național și liber”.
1927: Troțki și Zinoviev au fost acuzați de încercarea de a crea „împreună cu intelectualii burghezi” un partid de opoziție contrarevoluționar și de a organiza o tipografie ilegală. În consecință, ei au fost excluși din componența Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) din URSS.
1937: Sub acuzația de spionaj în favoarea Germaniei, a fost arestat constructorul de avioane Andrei Tupolev.
1940: În SUA începe “Proiectul Manhattan”. Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub administrația Generalului major Leslie R. Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer. Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, statul New Mexico, o bombă cu uraniu îmbogățit denumită “Little Boy” pe 6 august deasupra orașului Hiroshima, Japonia, și o a doua bombă cu plutoniu, denumită “Fat Man” pe 9 august deasupra orașului Nagasaki, Japonia.
1948: ONU a respins cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare.
1980: La plenul CC al PCUS, Mihail Gorbaciov a fost ales membru al Biroului Politic.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com