Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc, la 27 octombrie, Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei. În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept „Sfânta Vineri de Toamnă”. Cu această ocazie, mai multe localități din țară își serbează Hramul.
Legendele o prezintă pe Sfânta Parascheva ca pe o bătrână înțeleaptă, care veghează asupra sănătății oamenilor și a roadelor pământului. Preoții spun că Sfânta Parascheva ocrotește familia și îndeamnă credincioșii ca în această zi să fie mai smeriți, să se roage și să evite conflictele.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima parte a secolului al XI-lea. De neam din Tracia (macedoneană), din satul Epivat, de pe țărmul Mării Marmara, Cuvioasa Parascheva făcea parte dintr-o familie de oameni credincioși, care au crescut-o cu frica de Dumnezeu. Se spune că la vârsta de zece ani, pe când se afla la Sfânta Liturghie dintr-o biserică a Precistei, a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Din acel moment, ea a început să facă din ce în ce mai multe fapte milostive și, chiar să își doneze hainele săracilor. Cu averea moștenită de la părinți, tânăra Parascheva a oferit partea ei săracilor și s-a retras în pustietate, la Constantinopol, alături de călugări și călugărițe. Ulterior, ascultându-le sfatul, Parascheva a părăsit Constantinopolul și a mers la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea unde a stat timp de 5 ani. De aici, a plecat către Țara Sfântă unde voia să-și petreacă restul vieții. A vizitat Ierusalimul, după care s-a retras la o mănăstire din pustiul Iordanului. În ceea ce privește postul, rugăciunea și privegherea de toată noaptea, le întrecea pe toate celelalte fecioare. La vârsta de 25 de ani i-a apărut un înger în vis care i-a spus să se întoarcă la locurile părintești. „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.
A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustră pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.
Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. Pelerinajul de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este unul dintre cele mai mari pelerinaje.
Obiceiuri și tradiții. Sfânta Cuvioasă Parascheva este ocrotitoarea familiei și se cuvine ca în această zi să fim mai smeriți, să ne rugăm pentru liniște, pace și armonie în familie și să nu îi uităm nici pe cei trecuți la cel veșnice, oferind pomană celor nevoiași.
Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la sfârşitul toamnei. Totodată, previziuni legate de starea vremii se fac și în funcție de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.
Pentru a nu avea probleme de sănătate, se interzice femeilor să facă treburi în casă, să calce ori să coase. De asemenea, nici bărbații nu au voie să muncească, altfel casa le va fi lovită de trăsnet.
De Sfânta Parascheva e bine să împarți covrigi, lipii, must nou și vin roșu celor amărâți. Cei care dau pomană vor avea sărbători îmbelșugate în tot restul anului. Dacă cineva cere ajutor, nu te feri să îi întinzi mâna. Nu e bine să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig.
Se spune că adevărata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, sănătate, spor în casă, pace şi bucurii. (Adevărul.ro; TV8.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com