La 5 noiembrie 1880, la Paşcani s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu. A urmat liceul la Iaşi, iar în Bucureşti a studiat la Facultatea de Drept. A debutat cu patru volume deodată „Povestiri”, „Dureri înăbuşite”, „Crâşma lui Moş Precu” şi „Şoimii”, în anul 1904, fapt ce l-a determinat pe Nicolae Iorga să numească acel an „Anul Sadoveanu”. În 1910 a devenit directorul Teatrului Naţional din Iaşi, dar a continuat să fie prolific ca scriitor, publicând „Povestiri de seară”, „Genoveva de Brabant”, broşura „Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ”. Împreună cu Liviu Rebreanu, a reprezentat Societatea Scriitorilor Români la un congres de la Berlin, în 1926. A publicat numeroase romane istorice, dar şi scrieri în care a prezentat viaţa oamenilor simpli, tradiţiile şi natura – „Creanga de aur”, „Zodia Cancerului”, „Fraţii Jderi”, „Hanul Ancuţei”. După instaurarea comunismului în România, scrisul lui Sadoveanu a fost marcat de noile sale convingeri. Cu toate acestea, opera sa rămâne una valoroasă. A decedat în ziua de 19 octombrie 1961.
La 5 noiembrie 1888, la Mileștii Mici, gubernia Basarabia, Imperiul Rus, s-a născut Mihail Bârcă, compozitor, dirijor, profesor și prozator, membru al Societății compozitorilor din România din 1929. A făcut studii la Școala Muzical-Dramatică din Moscova cu statut de Conservator. În anul 1927 și-a echivalat diploma la Conservatorul din Iași și s-a perfecționat în arta contrapunctului cu Veaceslav Bulâcev (Chișinău). A fost maestru de cor la Opera basarabeană, profesor de muzică la Liceul „Alexandru Donici” din Chișinău și la Liceul „Ștefan cel Mare” din Tighina, profesor de Compoziție și director (1936–1940) la Conservatorul Municipal din Chișinău, șef de catedră Teorie și Compoziție la Conservatorul de stat din Chișinău. Ulterior și-a desfășurat activitatea la Craiova: profesor de muzică la Liceul militar „Dimitrie A. Sturdza” și dirijor al corului Madona–Dudu, maestru de cor la Școala populară de artă, dirijor al Ansamblului artistic „Nicolae Bălcescu” și al coralei Catedralei Mitropolitane din Craiova. A fost distins cu Ordinul Muncii cl.III (1957). A compus muzică de teatru, vocal-simfonică, vocală și corală; a scris romanul Morozeni. A decedat la 1 octombrie 1973, la Craiova.
La 5 noiembrie 1938 s-a născut Joe Dassin Joseph Ira Dassin, cunoscut mai mult sub numele Joe Dassin, cântăreț și compozitor american de origine franceză și evreiască. Joseph Ira Dassin s-a născut la New York , tatăl său a fost regizorul american Jules Dassin, iar mama sa era violonista maghiară Beatrice Launer. După ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului în anii 1950, s-a mutat cu familia în Europa. În Franța, unde s-a angajat la un post de radio. Aici a fost convins de o casă de discuri să-și înregistreze compozițiile. La începutul anilor 1970, cântecele lui Joe Dassin au atins primele poziții ale topurilor din Franța, devenind un artist renumit în această țară. Faptul că era poliglot l-a ajutat să înregistreze cântece și în limbile germană, rusă, spaniolă, italiană și greacă, pe lângă cele în franceză și engleză.
Joe Dassin a murit din cauza unui infarct în timpul unei vacanțe în Tahiti, la data de 20 august 1980. Este înmormântat în Mausoleul Beth Olen din cimitirul Hollywood Forever în Hollywood, California.
La 5 noiembrie 1956 a decedat Maria Filotti, fostă directoare de teatru şi una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX. Maria Filotti s-a născut la 9 octombrie 1883 în comuna Batogu, de lângă Brăila. Era în clasele primare, la Brăila, când a văzut prima piesă de teatru. După terminarea studiilor liceale s-a înscris la Universitatea din București la secțiile Litere, Filosofie și Drept, dar Ștefan Sihleanu a determinat-o să încerce și la Conservatorul de Muzica și Arta Dramatică. La Iași, în primul an de carieră, înaintea premierei de debut „În lumea mare» de Dumas-fiul, a jucat pe Nerra din „Fântâna Blanduziei”, într-un spectacol festiv, organizat cu prilejul dezvelirii bustului lui Alecsandri, în fața Teatrului Național. În aprilie 1907 a fost chemată la București pentru semnarea contractului cu Teatrul Național. A debutat pe scena Teatrului Național din București în seara de 29 septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Haşdeu. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deținut roluri principale. Rolurile au fost multe și variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, cochete și, „din când în când … câte un om adevărat”. Timp de trei decenii a fost profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică Bucureşti.
La 5 noiembrie 2010, pe patul suferinţei dintr-un spital din Bucureşti, a decedat vestitul poet român, Adrian Păunescu. Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în localitatea Copăceni (în prezent raionul Sângerei, Moldova) şi toată viaţa a purtat în suflet chipul Basarabiei. Dar şi Basarabia l-a onorat ca pe un deosebit fiu al său. La Chişinău, pe Aleea Clasicilor, a fost ridicat şi bustul lui Adrian Păunescu. La 31 august 2010, cu doar câteva luni înainte de a urca la ceruri, poetul Adrian Păunescu a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, lucru pe care nu l-a făcut şi Academia Română.
Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici autori români și organizator al Cenaclului „Flacăra”, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. Prin Cenaclul „Flacăra” Adrian Păunescu a influenţat mult Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională din Basarabia, dar şi marea sa prietenie cu regretaţii Grigore Vieru şi Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, cu care, în vara lui 1992, au prezentat un concert în faţa celor care apărau independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova la Nistru.
Adrian Păunescu a fost un poet al românilor de pretutindeni şi, după cum afirmă bunul său prieten de la Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, laureat al Marelui premiu al anului 1994 al Editurii „Adrian Păunescu”, el a dorit să viziteze „dulcea Bucovină”, să pășească pe acolo, pe unde a pășit Mihai Eminescu. Casa părintească din satul Copăceni, raionul Sângerei, a poetului Adrian Păunescu a fost renovată şi transformată într-un muzeu al literaturii române de către Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Ea a fost sfinţită de Episcopul Antonie de Bălți.
Evenimente istorice din ziua de 5 noiembrie:
1919: Winston Churchill afirmă, într-un discurs, în Camera Comunelor, că „Lenin a fost trimis în Rusia de nemți, în același mod în care cineva ar pune o fiolă cu bacili de febră tifoidă sau holeră în rezervorul de apă al unui mare oraș, și a lucrat acolo cu o precizie uluitoare”.
1927: La dorința a optzeci de delegați – din Germania, Franța, Austria, Cehoslovacia, America de Sud, Mexic, China, Belgia, Finlanda, Danemarca și Estonia, sosiți în URSS pentru aniversarea a 10 ani de la „Revoluția bolșevică din octombrie”, tovarășul Stalin le-a acordat un interviu care a durat șase ore.
1940: Democratul Franklin D. Roosevelt este ales în funcția de președinte pentru o a treia legislatură, fapt unic în istoria Statelor Unite.
1968: Galiceanul Vasyl Makuh a comis un autoincendiu la Kiev, pe Hreșciatyk (lângă clădirea nr. 27-A), în semn de protest față de statutul colonial al Ucrainei și de ocuparea Cehoslovaciei. Fost militar al Armatei Insurgente Ucrainene și deținut politic, Makuh va muri a doua zi.
1970: La Vatican a fost introdus serviciul divin în limba națională a fiecărei comunități catolice.
2007: A murit dirijorul român Ion Pavalache. Ion Pavalache (1927-2007) a studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București(1947-1952). Activitatea sa s-a împărțit între sfera concertistică și cea didactică. A desfășurat o bogata activitate de organizare și conducere ca asistent la Conservatorul din București, corist (1952-1958), secretar muzical la Filarmonica bucureșteană „George Enescu” (1952-1954) și la Operei Române din București (1954-1956), precum și ca dirijor al Corului Operei (1958-1968) și director al Operei Române din Iași (1968-1975).
2018: Voyager 2 intră în spațiul interstelar. Potrivit datelor oficiale furnizate de NASA, nava spațială Voyager 2 depășește heliopauza Sistemului Solar, avansând oficial în spațiul interstelar și continuând una dintre cele mai de succes misiuni științifice din istoria explorării spațiale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com