Râul Rîngaci este unul dintre râurile mici din regiunea Cernăuți, un afluent de stânga de ordinul întâi al Prutului, care aparține bazinului Dunării. Bazinul său hidrografic este situat în partea de silvostepă a regiunii, pe teritoriul fostelor raioane Hotin și Noua Suliță.
În ciuda dimensiunilor sale relativ mici, Rângaci are propriile sale caracteristici hidrologice, determinate de condițiile naturale ale bazinului hidrografic și de natura formării scurgerii râului.
Despre Rângaci – un râu mic cu o rețea hidrografică ramificată – se relatează pe pagina de Facebook a Direcției bazine a resurselor de apă ale râurilor Prut și Siret, scrie molbuk.ua.
Potrivit datelor din pașaportul de arhivă al râului Rângaci, întocmit în 1992, lungimea sa este de 38,1 km, iar suprafața bazinului hidrografic este de 194 km pătrați.
Râul își ia izvorul într-o zonă silvică situată la nord de satul Șilivți, raionul Nistru (fostul raion Hotin), la o altitudine de 430 m. Un rol important în formarea scurgerii râului îl joacă gradul de împădurire a părții superioare a bazinului hidrografic. Zonele silvice contribuie la reținerea precipitațiilor atmosferice, la pătrunderea lor treptată în sol și la reglarea scurgerii de suprafață.
În același timp, regimul hidrologic natural al râului Rângaci a suferit modificări ca urmare a activității umane. Porțiuni semnificative din albie au fost rectificate și adâncite în timpul lucrărilor de desecare.
O astfel de intervenție a modificat condițiile naturale de scurgere a apei prin albie și a influențat regimul de nivel al râului, în special în cursul său inferior.
În plus, caracteristicile regimului hidrologic sunt influențate de regularizarea scurgerii. Consecințele acesteia trebuie luate în considerare împreună cu caracteristicile naturale ale bazinului hidrografic și modificările aduse rețelei de albii.
Rângaci este o parte integrantă a rețelei hidrografice a subbazinului Prutului. Debitul și starea sa ecologică depind nu numai de condițiile naturale, ci și de activitatea economică desfășurată pe teritoriul bazinului hidrografic.
Materialele de arhivă, în special pașaportul râului din 1992, reprezintă o sursă valoroasă de informații pentru studiul caracteristicilor sale hidrologice și pentru evaluarea modificărilor regimului hidrologic.
Istoria râului Rângaci ne amintește că și râurile mici au o importanță majoră pentru întregul bazin. Conservarea albiilor lor, a teritoriilor riverane și a condițiilor naturale de formare a scurgerii este o componentă esențială a protecției resurselor de apă ale Prutului și Dunării.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com