19 NOIEMBRIE – ISTORICUL ZILEI

00 2 IS

La 19 noiembrie 1882, în Binținți/ Hunedoara,  s-a născut Aurel Vlaicu, inginer, inventator și pionier al aviației române și mondiale. A făcut studii inginerești la Technische Hochschule München, în Germania, obținându-și diploma de inginer în 1907. A lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim. În 1908 s-a întors la Binținți unde a construit un planor cu care a efectuat un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 s-a mutat în București și a început construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul a zburat fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 a construit un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (un premiu I și patru premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23–30 iunie 1912, 40 piloți din șapte țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi, printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu: „Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplatea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit”. S-a stins din viață la 31 august/13 septembrie 1913, la Bănești, Prahova.

La 19 noiembrie 1912, la Iaşi s-a născut savantul  George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române. Marea contribuţie a lui George Emil Palade la dezvoltarea ştiinţei biochimiei constă în aceea că el a  descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare.

Tatăl viitorului savant, Emil Palade, a fost profesor de filosofie, iar mama, Constanţa Cantemir Palade – învăţătoare. Mediul familial l-a ajutat pe George Emil Palade să capete un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie. În anul 1930 el a fost admis la Facultatea de Medicină a Universității din București, unde încă din primii ani de studenţie a manifestat un interes aparte pentru ştiinţele biomedicale. În anul 1939 George Emil Palade a făcut parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi, poetul suferind de o sciatică dureroasă, care nu ceda la niciun tratament. Atunci George Emil Palade a decis, cu sprijinul puternic al soţiei scriitorului, Paraschiva Arghezi, să oprească administrarea morfinei şi să treacă la un tratament de detoxifiere a pacientului, care a adus rezultate notabile.

În anii războiului (1942-1945)  George Emil Palade a activat în Corpul Medical al Armatei Române. După război, personalităţi medicale excepţionale, precum Grigore T. Popa şi Dimitrie Bagdasar, l-au îndemnat să plece câţiva ani în străinătate, în Marea Britanie sau SUA, pentru a se dezvolta şi a ajunge un veritabil om de ştiinţă. După ce aceştia i-au dat scrisori de recomandare, singurul răspuns primit a fost din partea americanului Robert Chambers de la Universitatea din New York. În 1946  George Emil Palade se stabileşte în SUA, obţinând în 1952 cetăţenia americană. În acel an l-a întâlnit pe Albert Claude, om de știință care avea să-i devină mentor. Claude lucra la Institutul de Medicină Rockefeller și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Urmau cei mai rodnici ani din viaţa lui George Emil Palade. El a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie, începând o colaborare cu un alt savant american, Philip Siekevitz. Elementul esenţial al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.

În anul 1961 George Emil Palade a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA. El a vizitat în mai multe rânduri ţara natală. Prima dată a venit în România în decembrie 1965, într-o delegaţie a Academiei SUA, pentru a facilita relaţiile şi schimburile de cadre între cele două academii.

În 1974 doctorul George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

George Emil Palade a trecut la cele veşnice la 7 octombrie 2008, la San Diego, California, în vârstă de 96 de ani. Cenuşa lui a fost împrăştiată, de copiii săi, în Masivul Bucegi, de pe Vârful cu Dor.

La 19 noiembrie 1919 a încetat din viaţă Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist, unul dintre teoreticienii sămănătorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Alexandru Vlahuţă (1858-1919) este autorul romanului „Dan”, operei memorialistice „România pitorească”.

În data de 19 noiembrie 1922 s-a născut, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, lingvistul Iuri Knorozov – savantul care a contribuit decisiv la descifrarea scrierii mayașe Fără să fi vizitat vreodată siturile mayașe în perioada marilor sale descoperiri, savantul sovietic a reușit să identifice principii fundamentale ale scrierii mayașe, contribuind decisiv la descifrarea unuia dintre cele mai fascinante sisteme de scriere ale lumii antice. Punctul de pornire al cercetării sale a fost aproape cinematografic: două volume rare — o ediție a codicelor mayași și cronica din secolul al XVI-lea a episcopului Diego de Landa — au ajuns în mâinile sale după ce fuseseră aduse din Berlin la Moscova ca trofee de război în 1945. Ani la rând, teoria sa fonetică a fost respinsă în Occident în climatul Războiului Rece de influentul arheolog britanic Eric Thompson, iar Knorozov a văzut pentru prima oară în viață piramidele mayașe abia în 1990.

La 19 noiembrie 1997   a fost lansată naveta „Columbia”, la bordul căreia, între cei şase membri ai echipajului, se afla şi cosmonautul ucrainean, Leonid Kadeniuk, originar din satul Clişcăuţi, regiunea Cernăuţi. El a fost primul şi deocamdată unicul cetăţean ucrainean, care a participat la zborul cosmic. Misiunea lui Leonid Kadeniuk în componenţa echipajului internaţional a durat 15 zile 16 ore 35 de minute şi o secundă. Cosmonautul ucrainean a efectuat pe orbita extraterestră un program de experimente biologice cu plantele. În prezent Aeroportul din Cernăuţi poartă numele lui Leonid Kadeniuk.

Evenimente istorice din ziua de 19 noiembrie:

1805:  S-a născut diplomatul și antreprenorul francez Ferdinand de Lesseps, personalitate decisivă în realizarea Canalului Suez. Inaugurat în 1869, canalul a schimbat radical transportul maritim mondial, oferind o legătură directă între Marea Mediterană și Marea Roșie. Deși numele său este sinonim cu una dintre marile izbânzi inginerești ale secolului al XIX-lea, Lesseps nu avea nicio pregătire de inginer; succesul de la Suez l-a convins că poate replica formula unui canal la nivelul mării și în jungla din Panama, dar relieful muntos și bolile tropicale au dus la falimentul companiei, la moartea a peste 20.000 de muncitori și la unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri financiare din istoria Franței.

1819: Și-a deschis porțile Muzeul Regal de Pictură din Madrid, cunoscut astăzi drept Muzeul Prado. Instituția a devenit unul dintre cele mai importante muzee de artă din lume, adăpostind capodopere semnate de Velázquez, Goya, El Greco și alți mari pictori europeni.

1828: Compozitorul austriac Franz Schubert a murit la Viena, la numai 31 de ani. În scurta sa viață a creat o operă muzicală extraordinară, incluzând sute de lieduri, simfonii și lucrări camerale, devenind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai romantismului muzical european.

1897:  A decedat Ion Suruceanu, arheolog moldovean, care a fondat la Chișinău primul muzeu arheologic din Basarabia — Muzeul Pontului Scitic.

1917: S-a născut Indira Gandhi, una dintre cele mai influente personalități politice ale Asiei secolului XX. A devenit prim-ministru al Indiei în 1966 și a condus țara în două perioade, până la asasinarea sa în 1984, lăsând în urmă o moștenire politică importantă și controversată.

1942:  Armata Roșie a declanșat Operațiunea „Uranus”, o contraofensivă de proporții care viza încercuirea forțelor germane de la Stalingrad. Atacul a lovit puternic pozițiile Armatei a 3-a Române de la Cotul Donului, insuficient echipată pentru a rezista blindatelor sovietice, iar înfrângerea a produs pierderi uriașe armatei române și a contribuit decisiv la schimbarea cursului războiului pe Frontul de Est. Dezastrul nu a fost o surpriză: generalul Petre Dumitrescu și comandanții români avertizaseră repetat cartierul general german că diviziile lor apărau sectoare mult prea extinse și aveau tunuri antitanc incapabile să străpungă blindajul tancurilor sovietice T-34; în campania de la Stalingrad și Cotul Donului, pierderile totale ale armatei române au depășit 150.000 de militari (morți, răniți și dispăruți).

1946: Au fost organizate primele alegeri parlamentare din România după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Scrutinul, desfășurat într-un climat de intimidare și represiune împotriva opoziției, a fost falsificat în favoarea Blocului Partidelor Democrate, dominat de comuniști, marcând una dintre etapele decisive ale distrugerii democrației românești și ale instaurării regimului comunist.

1969: Modulul lunar al misiunii americane Apollo 12 a aselenizat pe Lună, în regiunea Oceanul Furtunilor. Astronauții Charles „Pete” Conrad și Alan Bean au devenit al treilea și al patrulea om care au pășit pe suprafața lunară, demonstrând că succesul istoric al misiunii Apollo 11 nu fusese un eveniment singular.

1989: Mare manifestație la Kiev: în cimitirul Baikove au fost reînhumate rămășițele pământești ale membrilor Grupului Helsinki Ucrainean, Vasyl Stus, Iurii Lytvyn și Oleksa Tyhyi, aduse de la cimitirul lagărului de concentrare de lângă satul Kucino, regiunea Perm.

1999:  În cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul, Rusia și-a asumat angajamente privind retragerea forțelor militare și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Angajamentul nu a fost îndeplinit integral, iar documentele summit-ului rămân repere importante în disputele diplomatice și juridice privind prezența militară rusă în Republica Moldova.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий