La 21 noiembrie 1887 a decedat, la vârsta de 57 de ani, Petre Ispirescu, scriitor şi folclorist român, unul dintre cei mai importanţi culegători de folclor din secolul al XIX-lea. Principala operă a vieții sale, culegerea „Legendele sau basmele românilor”, cu 37 de basme și prefață de Vasile Alecsandri, a apărut în 1882. Ulterior, la Sibiu i-a fost publicată colecția „Jocuri și jucării de copii”, care valorifica folclorul copiilor.
La 21 noiembrie 1916 a decedat Franz Josef I al Austriei. Franz Josef I (1830-1916) a fost împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului. Francisc Iosif I a fost martorul primilor 2 ani din războiul ce avea să pună capăt, printre altele, și imperiului său. I-a succedat la tron împăratul Carol I al Austriei. Motto-ul lui, ca suveran austriac, a fost: „Uniți întru putere”.
La 21 noiembrie 1895, la Lugoj s-a născut marele tenor român, Traian Grozăvescu. Traian Grozăvescu (1895-1927) a urmat Facultatea de Drept la Budapesta, unde începe în 1914 și cursurile Academiei de Muzică. Debutează la Cluj în 1919, unde obține succes după succes. Pleacă la Viena în martie 1923 și cu vocea sa excepțională este pe rând angajat de Operele din Viena, Budapesta, Berlin. Câștigă stima unor muzicieni celebri. Pe 14 februarie 1927 tenorul cântă pentru ultima dată pe scena operei din Viena, în „Rigoletto”. Peste numai 5 zile, pe 19 februarie, într-un acces de gelozie, este ucis cu un glonte de revolver de către soția sa, Nelly. Grozăvescu urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York. Este înmormântat în cimitirul ortodox din Lugoj. Teatrul Municipal din Lugoj poartă numele tenorului, aici organizându-se și Concursul Internațional de canto „Traian Grozăvescu”.
La 21 noiembrie 1922, la Lipnic, raionul Ocnița, R. Moldova, s-a născut Naum Corcescu, sculptor. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași, promoția 1945, la clasa Ion Irimescu și a continuat studiile la București cu Cornel Medrea. Din 1945 a participat la saloanele oficiale de la Iași și la anualele de stat, precum și la numeroase expoziții de artă românească: Moscova (1958); Varșovia, Budapesta și Minsk (1959); Praga, Bratislava, Berlin, Helsinki (1960); Moscova (1961); Tel Aviv, Titograd, Moscova, Rijeka (1969); Vilnius, Sofia, Moscova (1971); Varșovia, Sankt Petersburg, Praga (1972); Roma (1973). Cunoscut mai ales pentru lucrările sale monumentale, Naum Corcescu a avut o concepție sculpturală realistă, compozițiile eroic-monumentale și portretele fiind o constantă în opera sa. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1971). A decedat la 11 mai 1989, în București.
La 21 noiembrie 1972 a încetat din viață Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor și publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuțene Iconar; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare. S-a născut la 10 septembrie 1912, Stăneștii de Jos, districtul Siret, Bucovina. Și-a făcut studiile secundare ca bursier la liceul din Siret (1924-1931), iar cele de litere la Universitatea din Cernăuți (1931-1936). Aici, elev remarcat al lui Leca Morariu și Ion I. Nistor, el debutează aproape simultan în viața literară și cea politică. Pe plan literar a debutat cu două poeme la revista Junimea Literară din Cernăuți (Director Ion I. Nistor), Anul XXI, Nr. 7-12. Pe plan politic este membru asociației studențești „Arboroasa” (1930-1936) și președintele acesteia (1934-1936); dar și vicepreședinte al Centrului studențesc din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat românism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților.
Colaborează intens la revistele Iconar (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), Însemnări Sociologice (Dir. Traian Brăileanu), Răboj, Buna Vestire (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), Glasul Bucovinei, Convorbiri literare de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), Gazeta Gospodarilor (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), Cuvântul (1940-41, Dir. P.P. Panaitescu). După lovitura lui Antonescu împotriva Mișcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, devenit indezirabil în țară, Vasile Posteucă se refugiază în exil, unde a cunoscut mai multe stațiuni de popas: Polonia, Germania, Austria, Franța, Canada, Statele Unite.
Începând cu anul 1948, colaborează la revistele: Luceafărul (Dir. Mircea Eliade), Paris; Dacia (editori Dumitru Paulescu, Ion Țolescu, I.G. Dimitriu, Mihăilescu), Brazilia; Înșir’te Mărgărite (Directori: I.G. Dimitriu și Faust Brădescu), Brazilia; Cetatea Luminii (Dir. Dumitru Paulescu), Brazilia; Arc (Montreal, Canada); Cuvântul în exil (Dir. George Racoveanu), Freising, Germania; Vers (Dir. Nicolae Novac), USA; Revista Scriitorilor Români (Dir. Octavian Bârlea, apoi Constantin Sporea), München, Germania; Libertatea, Madrid, Spania; Calendarul ziarului America și America (Dir. P. Lucaci) ș.a. A înființat și a condus, împreună cu Nicolae Petra, revista iconaristă Drum (1963-1972, Mexico).
În perioada de după 1991, la Cernăuți a fost editat un volum de versuri de Vasile Posteucă, iar în fața școlii din Stănești a fost ridicat bustul poetului.
Evenimente istorice din ziua de 21 noiembrie:
1694: S-a născut la Paris François-Marie Arouet, rămas în istorie sub numele de Voltaire, unul dintre cei mai influenți gânditori europeni ai secolului al XVIII-lea, al cărui militantism pentru libertatea de exprimare și toleranța religioasă a contribuit decisiv la răspândirea ideilor ce aveau să inspire Revoluția Franceză.
1854: La Genova, Giacomo della Chiesa — devenit Papa Benedict al XV-lea în septembrie 1914 — a condus Biserica Catolică pe toată durata Primului Război Mondial, depunând eforturi diplomatice constante pentru încheierea conflictului și inițiind ample acțiuni umanitare în sprijinul victimelor.
1891: La Fălticeni, s-a născut Vasile Niculescu, pilotul militar care avea să realizeze, în noiembrie 1918, zborul istoric dintre Bacău și Blaj, traversând Carpații pentru a transporta documente esențiale în pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie.
1905: Revista științifică Annalen der Physik a publicat lucrarea lui Albert Einstein privind relația dintre masă și energie, o descoperire fundamentală care a revoluționat fizica modernă și a permis înțelegerea proceselor prin care stelele produc energie.
1917: La Chișinău și-a început activitatea Sfatul Țării, organismul reprezentativ al populației Basarabiei condus de președintele Ion Inculeț și vicepreședintele Pantelimon Halippa, instituția care avea să voteze, la 27 martie 1918 (stil vechi), unirea Basarabiei cu România.
1991: Adunarea Constituantă a adoptat prima Constituție democratică a României de după căderea regimului comunist, lege fundamentală intrată în vigoare în urma referendumului național din 8 decembrie 1991 și revizuită ulterior, în 2003, pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO.
2013: Mii de ucraineni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei autorităților de a suspenda pregătirile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, declanșând mișcarea Euromaidan care avea să ducă la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici și să schimbe profund echilibrul geopolitic.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
