Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rogovei (originar din regiunea Cernăuți), a acordat un interviu publicației RBC-Ucraina. Am selectat răspunsurile la câteva întrebări, adresate șefului diplomației ucrainene în țara vecină și prietenă.
– Ultimele alegeri din Moldova s-au încheiat cu victoria forțelor pro-europene. Dar cum a acționat Rusia la aceste alegeri și se poate afirma că Rusia a suferit o înfrângere totală aici?
– Aceste alegeri au fost importante nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru întreaga noastră regiune, inclusiv pentru Ucraina. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un element al intereselor naționale ale Ucrainei.
La aceste alegeri practic s-a decis soarta viitorului Moldovei. După alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut, când Republica Moldova a rezistat, a fost o adevărată încercare. Deoarece Federația Rusă a cheltuit sume enorme pentru a duce așa-numitul război hibrid.
Este vorba despre războiul informațional, manipulare, propagandă și atacuri cibernetice. Totul în complex. Și cel mai important – cazurile de așa-numită corupție electorală, cumpărarea de voturi.
Moscova a folosit sume foarte mari pentru a mitui alegătorii. Republica Moldova a trecut printr-o experiență unică anul trecut și a tras concluzii corecte pentru sine.
După referendumul de anul trecut, am văzut o intensificare a războiului hibrid din partea Federației Ruse, deoarece atunci nu au obținut rezultatul dorit.
Acest lucru s-a simțit în mass-media pro-ruse și rusești, în rețelele sociale, unde forțele politice și „experții” controlate de Moscova au distribuit masiv informații manipulative și false, menite să discrediteze guvernarea pro-europeană a Moldovei și politica acesteia. Din păcate, cercurile menționate au existat și au rămas. Nu știu care va fi soarta lor în viitor, pentru că s-au menținut și se mențin deocamdată pe banii Kremlinului.
Totuși, Moldova a tras concluziile necesare. Experiența prin care Chișinăul a trecut la referendum și la alegerile prezidențiale a avut o mare importanță. Și aici aș dori să remarc activitatea foarte coordonată și corectă a organelor de drept moldovenești în ultimele 6-7 luni: identificarea și stoparea activității criminale a acelor cercuri care încercau pur și simplu să cumpere voturile poporului.
Probabil că forțele pro-ruse au depășit o anumită limită și poporul moldovean însuși a înțeles că ceva nu este în regulă.
– De ce în Moldova sunt simpatii atât de disproporționat de mari față de Rusia în rândul minorităților naționale, în special al găgăuzilor, bulgarilor și – ceea ce este cel mai dureros – al ucrainenilor?
–Să ne întoarcem din nou la istorie, la această „capsulă a timpului”. Timp de decenii, toate minoritățile naționale au avut așa-numita „limbă de comunicare interetnică”. Încă din timpurile sovietice, aceasta este rusa și, din păcate, s-a menținut aici datorită politicii promovate de forțele pro-ruse aflate la putere – atât comuniștii, cât și socialiștii.
Nu sunt de mult timp în Moldova și am fost uimit când am văzut că în toate regiunile locuite de minorități naționale, nu doar cea ucraineană, toate școlile predau în limba rusă.
Sunt foarte bucuros că, în acest scurt timp de când sunt aici, am discutat deja cu Ministerul Culturii, cu Ministrul Educației, iar ei înțeleg această problemă și sunt gata să o rezolve.
Pentru mine, aceasta este o prioritate – nu vreau ca ucrainenii noștri să fie folosiți ca instrument pentru atingerea unor scopuri politice.
În mod tradițional, în regiunile unde au trăit și trăiesc minoritățile naționale, inclusiv cea ucraineană, prin intermediul acestui instrument, al limbii, pătrundeau exact aceste idei propagandistice, anti-europene.
Școala, limba – acestea sunt esențiale. Deoarece școala este fundamentul pentru generațiile viitoare, acolo se formează omul. El se formează șapte ani acasă, iar apoi se formează în școală.
Sunt mai mult decât convins că, având în vedere că găsesc o înțelegere deplină din partea actualei guvernări a Moldovei, trecerea la predarea în limba maternă în școlile menționate se va realiza neapărat. Înțelegem că acest proces necesită o susținere financiară adecvată, formarea de profesori calificați și, cel mai important, timp. Dar voința există, deci trebuie să începem cândva.
Zilele trecute am vizitat satele ucrainene dub nordul Moldovei. Am vizitat acolo trei sate, școlile lor. Acolo locuiesc oameni minunați, în viața de zi cu zi între ei și chiar în școală, în timpul pauzelor, vorbesc o ucraineană atât de curată încât nici nu vă puteți imagina. Dar intru în școală – iar școala predă în limba rusă.
Limba și literatura ucraineană, alături de limba de stat română, sunt predate pur și simplu ca discipline. Toate celelalte discipline – în rusă.
Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com