Una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox – Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este marcată la 29 august (stil nou). Aceasta este o zi de post, cu puternice semnificații spirituale, fiind asociată cu pocăința, rugăciunea și abținerea de la anumite obiceiuri și alimente. Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare proroc al Vechiului Testament și Înaintemergătorul Domnului, iar martiriul său are o încărcătură aparte. Credincioșii respectă cu strictețe rânduielile acestei zile, iar tradițiile transmise din generație în generație stabilesc cum trebuie cinstită memoria sfântului.
Semnificația religioasă a sărbătorii. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare de tristețe și de profundă meditație. Nu este o zi de bucurie sau de sărbătoare cu petreceri, ci una marcată de reculegere. Ioan Botezătorul a fost ucis din porunca lui Irod Antipa, la cererea Irodiadei și a fiicei acesteia, Salomeea. De aceea, ziua este privită ca una a suferinței, a nedreptății și a jertfei. Biserica rânduiește post aspru, pentru ca trupul și sufletul să fie ținute în curăție, iar creștinii să înțeleagă mai bine învățăturile sfântului. În tradiția populară, această zi are o încărcătură mistică, oamenii ferindu-se de excese și respectând interdicții alimentare și comportamentale.
Tradiții, obiceiuri şi superstiţii respectate în această zi
În popor, această zi este marcată de numeroase tradiții. Se credea că nu este bine să se taie nimic cu cuțitul, iar pâinea se rupea cu mâna.
Totodată, nu se folosea tipsia sau tăvile rotunde, pentru a nu reaminti de chipul sfântului așezat pe tipsie. Mulți oameni alegeau să țină post negru și să nu muncească în gospodărie, pentru a cinsti memoria prorocului.
În unele sate se respecta tradiția ca femeile să dea de pomană pâine, apă sau mâncare de post săracilor, pentru sufletul celor adormiți. Se spune că faptele bune făcute în această zi sunt primite cu ușurință de Dumnezeu. Totodată, unii credincioși obișnuiau să facă milostenie și să ajute copii sau bătrâni neputincioși, considerând că astfel sufletul lor va fi mai curat.
Pe lângă interdicțiile alimentare, în tradiția populară există și alte superstiții. Se spune că nu este bine să se bea alcool, pentru că Irod, după ce a băut, a dat porunca de a-l ucide pe sfânt.
Nu este bine să se facă chefuri, să se cânte sau să se danseze. Oamenii evitau să înceapă lucruri noi, considerând că nu vor avea spor. De asemenea, nu se tundeau, nu se spălau pe cap și nu se făceau alte gesturi care aminteau de tăiere.
Se mai credea că, dacă se mănâncă fructe roșii, pot apărea necazuri în familie sau boli. Totodată, femeile însărcinate erau sfătuite să respecte cu strictețe postul, pentru a avea copii sănătoși și feriți de primejdii.
Legătura dintre credință și tradiția populară
De-a lungul timpului, obiceiurile legate de această sărbătoare s-au împletit cu credința populară. Deși unele interdicții par simbolice, ele au rolul de a întări respectul față de memoria sfântului și de a păstra vie amintirea jertfei sale. Biserica îndeamnă la post și rugăciune, iar tradiția populară completează prin reguli menite să disciplineze viața oamenilor. În felul acesta, sărbătoarea devine nu doar un moment de reculegere, ci și o ocazie de apropiere de Dumnezeu.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul popular
În multe zone, ziua de 29 august era numită simplu „Sfântul Ioan de Toamnă” și era ținută cu mare sfințenie. Țăranii credeau că cine lucrează în această zi va fi lovit de necazuri, iar recoltele vor fi afectate. Totodată, se spunea că nu este bine să se consume vin roșu sau fructe de culoare roșie, pentru că acestea aminteau de sângele vărsat.
O altă credință populară era aceea că, dacă respecți postul de 29 august, vei fi ferit de boli grave tot anul. De asemenea, gospodinele obișnuiau să nu gătească alimente complicate, ci să pregătească doar mâncăruri simple de post.
Tradițiile populare completează rânduielile bisericești, iar credincioșii se abțin de la anumite obiceiuri pentru a păstra vie amintirea sfântului. Respectarea acestor rânduieli este văzută ca o formă de curățire sufletească și de apropiere de Dumnezeu, făcând ca această zi să rămână un reper important pentru comunitatea creștină. (Sursa – Playtech.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com