Opt decenii și jumătate de lacrimi și durere
În partea a cincea a Cărții Durerii sunt incluse numele a 183 de martiri. În numărul lor au intrat 182 de români și un polonez. Sub securea dezmățului bolșevic au căzut 121 de bărbați și 62 de femei. În numărul martirilor se găsesc 107 țărani. 24 de oameni aveau studii primare, 14 – studii medii incomplete, 8 – studii medii, unul – studii superioare, 9 persecutați nu știau carte. În rândul osândiților au intrat 44 de copii până la vârsta de 16 ani.
Lista celor arestați de către dictatura stalinistă este compusă din 44 de persoane, care ,,au trădat patria sovietică”. Un martir, Sucevan Pavel al lui Ion, născut la 1902, în localitatea Suceveni, este condamnat la moarte, iar 43 de osândiți vor primi până la 10 ani de pușcărie, fiind întemnițați în lagărele comuniste de muncă corecțională, unde au rămas să-și doarmă somnul veșnic 28 de vinovați fără vină.
Dintre acești 183 de martiri, aflați în partea a cincea a Cărții Durerii, 180 de oameni s-au născut în fostul județ Storojineț al României. Astfel, 58 au văzut lumina zilei în localitatea Carapciu, 53 – în Suceveni, câte 27 – în Cupca și Pătrăuții de Jos, 12 – în Pătrăuții de Sus, 2 – în Petriceni, unul – în Iordănești. În paginile cărții este inclus Nicolae Plămadă, care a venit pe lume în orașul Vicovu de Sus, fostul județ Rădăuți al României. În perioada interbelică se stabilește cu traiul în localitatea Pătrăuții de Jos, fostul județ Storojineț, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice. Înspăimântat de teroarea roție, instaurată pe meleagurile ștefane, pornește, împreună cu frații săi de sânge din nordul Bucovinei și cu dorul de libertate în suflet spre Varnița (Fântâna Albă), dorind să treacă în Patria-mamă și să scape de fiorosul regim stalinist. Arestat de călăii sovietici, va fi condamnat la 8 ani de detenție ,,pentru tentativa de a-și trăda patria”, fiind întemnițat într-un lagăr bolșevic de muncă corecțională din regiunea Sverdlovsk, Federația Rusă, unde a murit în chinuri cristice pe data de 11 iunie 1943.
113 oameni au fost incluși de către Comisiile Speciale și ,,troicele operative” ale tiraniei staliniste în categoria ,,rudelor trădătorilor patriei” și deportați în Siberii fără de sfârșit, unde au închis ochii pentru totdeauna 38 de martiri. Astfel, dintre acești 183 de osândiți, trecuți în amintita carte, conform datelor care au intrat în posesia Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, în lagărele staliniste și în locurile de exilare din fosta Uniune Sovietică au murit 66 de martiri. Până astăzi plâng în neagra străinătate mormintele lor orfane.
Partea a cincea a Cărții Durerii este consacrată Zilei Naționale a României și memoriei victimelor masacrului sângeros de la Varnița (Fântâna Albă) de pe data de 1 aprilie 1941. În 2026, se împlinesc 85 de ani de lacrimi și durere. Martirii așteaptă ca mândra lor Țară să știe de ei.
În materialul ,,Plânge dorul în Cernăuți, de se-aude în Rădăuți”, semnat de jurnalista Maria Toacă, apărut în ziarul ,,Zorile Bucovinei” din 13 mai 2016, se relatează: ,,În lumina apropiatelor comemorări ale victimelor deportărilor staliniste, dl Ștefan Rotaru și Petru Grior, președintele Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți, au prezentat utimele două volume ale colecției ,,Cartea Durerii”.
Despre martirii căzuți la Lunca și Varnița, în iarna și primăvara anului 1941, și despre deportările în masă ale locuitorilor din ținut s-a vorbit în timpul acțiunilor de doliu, organizate de către Primăria comunei Mahala în ziua de 12 iunie 2016. Menționata publicație din 17 iunie același an, va scrie: ,,O lumânare simbolică în amintirea mahalenilor ce au suportat toate urgiile regimului stalinist, au rămas să zacă în neagra străinătate, fără mormânt și cruce la căpătâi, au aprins, prin luările de cuvânt, Petru Grior, directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, Aurora Bujenița, supraviețuitoare a calvarului stalinist, Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț”.
Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” din 23 iunie 2016, în informația ,,Cartea Durerii”, traumele trecutului ne macină și acum existența”, aducea la cunoștința cititorilor următoarele: ,,Consulatul General al României la Cernăuți a găzduit miercuri prezentarea volumelor IV și V ale cărții cu titlul ,,Cartea Durerii – Cniga Scorbotî”, care au văzut lumina tiparului la Editura ,,DrukArt” din Cernăuți. Ultimele două volume, semnate de Petru Grior, președintele Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, împreună cu alți coautori, sunt rodul unei munci asidue de documentare și cercetare a arhivelor. Volumul IV este consacrat memoriei victimelor masacrului de la Lunca, celălalt – tragediei de la Fântâna Albă. Autorii reconstituie numele și biografiile sumare ale victimelor acestor drame sângeroase prin care au trecut românii bucovineni.
În cuvântul de bun venit doamna Eleonora Moldovan, Consulul al României la Cernăuți, a accentuat importanța cultivării și promovării valorilor trecutului. ,,Avem astăzi posibilitatea să continuăm seria manifestărilor comemorative dedicate trecutului și eroilor neamului. Iunie este luna înălțării eroilor, este luna când valorile trecutului sunt manifestate într-o altă formă, implicit și la biserică. Sacrificiul oamenilor a adus această libertate în credință și în neam, drept pentru care Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a instituit o zi specială pentru eroi. O zi când peste tot sunt aprinse lumânări, peste tot bat clopote și toată lumea își aduce aminte de rădăcinile și de greutatea faptelor trecutului”, a menționat doamna Eleonora Moldovan.
Domnul Petru Grior, directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale, a evocat parcursul științific al ultimelor două volume ale ,,Cărții Durerii”, detaliind conținutul acestora. Potrivit datelor oficiale, circa 22 mii de locuitori ai regiunii Cernăuți au avut de suferit în perioada stalinistă. Majoritatea acestora au fost ucraineni. ,,În cele 5 volume ale ,,Cărții Durerii” sunt scoase din anonimat circa 1.000 de biografii ale persoanelor persecutate. Perioada stalinistă a fost cea mai strașnică din istoria regiunii Cernăuți și datoria noastră este de a scoate la iveală aceste suferințe. Noi nu putem da uitării istoria neamului nostru. Au avut de suferit atât românii, cât și ucrainenii, evreii și celelalte etnii”, a explicat P. Grior.
Invitați în premieră la această manifestare au fost și reprezentanții asociațiilor ucrainene din Cernăuți. Praful uitării nu trebuie să se aștearnă peste aceste amintiri dureroase, prin care au trecut românii și ucrainenii. După cum au declarat unii dintre invitații acțiunii, din păcate, nu am reușit nici până în prezent să însușim lecțiile istoriei, care se repetă și în zilele noastre”.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com