Se pare că noul guvern format în Cehia, aflat la putere de mai puțin de două luni, a adoptat o poziție de confruntare și a intrat într-o fază de conflict acut cu președintele țării, Petr Pavel. În această confruntare, problema sprijinului pentru Ucraina – mai exact, furnizarea avioanelor de atac ușor L-159 – a devenit, din păcate, obiect de șantaj și monedă de schimb. Guvernul condus de Andrej Babiš a declarat deja că Ucraina nu va primi avioanele cehe, care sunt astăzi extrem de importante pentru apărarea ucraineană, în special pentru contracararea dronelor rusești. Merită menționat că, anterior, Babiš nu era atât de categoric și declara public disponibilitatea pentru o cooperare comercială cu Kievul în ceea ce privește furnizarea de echipamente militare. Însă acum, refuzul guvernului de a preda Ucrainei avioanele L-159 a devenit o formă de răzbunare împotriva președintelui Pavel, o pedeapsă pentru lipsa sa de maleabilitate. Reamintim că A. Babiš, liderul mișcării populiste ANO și, mai nou, premierul Cehiei, și-a format guvernul mizând pe forțele de extremă dreaptă europene. În prezent, coaliția de guvernare din Cehia are o orientare politică diferită de cea a președintelui, în special în ceea ce privește politica externă și de securitate. Una dintre principalele divergențe vizează sprijinul pentru Ucraina și cheltuielile pentru apărare.
După cum se știe, pe 27 ianuarie, președintele Cehiei a reclamat tentative de șantaj și amenințări la adresa sa din partea ministrului afacerilor externe, P. Macinka, acesta din urmă cerând numirea colegului său de partid, F. Turek, într-o funcție ministerială. În caz contrar, acesta a amenințat cu „consecințe neașteptate”. Aceste „consecințe” au fost, în mod evident, anunțul refuzului guvernului ceh de a transfera Ucrainei avioanele ușoare de atac L-159. Reamintim că negocierile pentru transferul gratuit al acestor aeronave fuseseră inițiate de fostul guvern ceh, în timp ce noul guvern Babiš lua în considerare posibilitatea vânzării lor către Kiev. Această posibilitate a fost anunțată prima dată de președintele Pavel în timpul vizitei sale în Ucraina din 15-16 ianuarie, însă declarația a provocat indignarea guvernului și, prin urmare, anunțul că vânzarea avioanelor nu va mai avea loc, invocându-se poziția armatei și amenințarea la adresa propriei capacități de apărare – aspecte care, în realitate, nu corespund adevărului. Acest lucru este confirmat atât de militari, cât și de președintele țării. Dimpotrivă, succesul utilizării acestor avioane împotriva dronelor ar fi putut stimula cererea și ar fi putut deveni profitabil pentru Cehia pe viitor.
Decizia de a nu oferi avioanele Ucrainei a fost influențată semnificativ de partidele care promovează o politică fățiș pro-rusă. Așa cum era de așteptat, printre partidele de coaliție, adversarii categorici ai vânzării au fost partidul de extremă dreapta SPD și formațiunea „Motoriste”, care împărtășesc sentimente eurosceptice și viziuni pur pragmatice privind sprijinul pentru Ucraina. Liderii și reprezentanții partidului „Motoriste” urmează o linie eurosceptică clară, critica politicilor UE fiind o poziție asumată. Prioritatea partidului este reprezentată de drepturile automobiliștilor și lupta pentru motoarele cu ardere internă, în opoziție cu actualul curs de dezvoltare „verde”. Membrii „Motoriste” nu acceptă și, prin urmare, nu susțin parcursul Ucrainei spre UE, argumentând prin riscuri ipotetice pentru contribuabilii cehi și lipsa de pregătire a Ucrainei pentru o astfel de integrare. Astfel, nu este surprinzător că și poziția privind sprijinul Cehiei pentru Ucraina în fața agresiunii ruse are un caracter de frânare. „Motoriste” nu susține ajutorul activ pentru Kiev, considerându-l o povară inutilă. O poziție similară este împărtășită și de liderul partidului populist de dreapta „Libertate și Democrație Directă” (SPD), Tomio Okamura, care este în prezent președintele camerei inferioare a parlamentului ceh. Okamura promovează constant relaxarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și se opune la fel de constant ajutorului militar pentru Ucraina. El își demonstrează poziția nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte, cum ar fi decizia sa recentă de a îndepărta steagul ucrainean de pe clădirea parlamentului, unde fusese arborat în 2022 ca semn de solidaritate. Un astfel de gest politic nu contribuie la consolidarea unității europene, ci dimpotrivă.
Vedem așadar că Cehia a început noul an cu o criză politică serioasă, care nu s-a limitat doar la neînțelegeri personale. Pentru a-și atinge scopurile, reprezentanții opoziției au recurs chiar la șantajarea președintelui țării, supunându-l unor critici deschise și acuzațiilor de încălcare a drepturilor constituționale. Cel mai periculos aspect al acestei confruntări este faptul că a depășit granițele țării și a afectat nu doar politica internă, ci și pe cea externă de securitate, o parte esențială a acesteia fiind sprijinul pentru Ucraina. P. Macinka, cel care ocupă temporar funcția de ministru al mediului, a numit drept motiv pentru refuz „imprudența” declarațiilor președintelui Pavel. În același timp, o perspectivă diferită reiese din presiunile exercitate pentru numirea colegului său de partid, F. Turek, în funcția de ministru. Mulți experți consideră că aici au intervenit intrigile și dorința de răzbunare politică împotriva președintelui, prețul acestei răzbunări fiind refuzul de a livra avioanele către Ucraina. Pot deciziile de apărare să devină obiect de negoț și șantaj? Evident că nu, altfel ele devin tendințe periculoase care amenință întreg spațiul european unit. Și acest lucru nu trebuie uitat în reflecțiile despre viitorul comun al continentului, din care Cehia face parte. Dacă securitatea și protejarea orașelor ucrainene (și implicit europene) de atacurile rusești zilnice devin secundare intereselor de partid, avem de-a face cu semnale alarmante care demonstrează vulnerabilitatea solidarității în fața populismului.
Totodată, este clar că toate disputele interne din țările cu regimuri democratice stabile, cum este Cehia, și mai ales deciziile de a refuza sprijinul Ucrainei, sunt profitabile strategic pentru Kremlin. Posibil chiar să fie prognozate sau planificate acolo. Nu trebuie să fii un mare analist pentru a trasa o paralelă clară: orice contract eșuat sau amânat care ar fi trebuit să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei, așa cum s-a întâmplat cu avioanele L-159, este în interesul Moscovei. Să nu uităm că scindarea unității occidentale și slăbirea UE și NATO au fost și rămân obiective ale agresiunii hibride ruse. Prin urmare, scandalul politic ceh nu este doar despre probleme interne, ci și despre agresiunea hibridă a Federației Ruse, care are șanse să avanseze și să dea lovituri dureroase democrațiilor și unității. Kremlinul are nevoie de consolidarea influenței sale în UE pentru a-și atinge scopurile de distrugere a standardelor geopolitice existente. În timp ce își rezolvă propriile probleme și promovează prioritățile de partid, politicienii nu ar trebui să uite că Europa a fost și rămâne un teritoriu al dreptului, al libertății și al valorilor umane, nu doar al dimensiunilor de consum sau al nevoilor imediate.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com