În ultimii ani, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, s-a transformat definitiv dintr-un eurosceptic într-un factor de amenințare internă pentru Uniunea Europeană, datorită unor acorduri netransparente, reglementări selective și manipulări în sfera cetățeniei. Și nu este vorba doar despre echilibristică diplomatică sau retorică populistă, ci despre implementarea sistematică a unor scheme financiare tenebroase care subminează securitatea financiară a Uniunii înseși și pun sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a rezista influențelor externe.
După impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, Ungaria a devenit un canal important pentru eludarea acestora, deoarece Orban a refuzat reformele privind transparența beneficiarilor, a blocat înăsprirea legislației anticorupție și a frânat în repetate rânduri deciziile UE privind sancțiunile împotriva companiilor rusești.
Începând cu anul 2023, investigatorii au descoperit zeci de companii fictive înregistrate în Ungaria, care furnizau servicii logistice și de asigurare pentru navele „flotei fantomă” a Federației Ruse, iar aceste structuri au fost asociate cu oligarhi apropiați Kremlinului, precum Igor Secin și Ghennadi Timcenko. În special, investigația OCCRP a menționat numele avocatului Andrei Mocialin, care a furnizat certificate fictive navelor care transportau petrol rusesc, și al lui Artem Kuznețov, fost angajat FSB, care a organizat vizite ale „diplomaților din umbră” la Budapesta pentru a crea canale bancare de decontare. Unele dintre acestea au acționat sub acoperirea structurilor diplomatice sau utilizând imunitatea legată de participarea la proiectele Băncii Internaționale de Investiții (BII).
Filiala din Budapesta a acestei bănci a jucat un rol special în aceste scheme, iar SUA au acuzat-o direct că este o filială a serviciilor speciale rusești. Angajații băncii au primit imunitate diplomatică de la Orban, iar banca aproape că nu a fost supusă monitorizării financiare. În ciuda numeroaselor avertismente din partea partenerilor NATO, Orban a apărat mult timp nu doar prezența acesteia, ci a și militat pentru creșterea atribuțiilor sale. Doar după o presiune diplomatică masivă în 2023 și conștientizarea toxicității evidente a instituției, Budapesta a fost de acord în cele din urmă cu încetarea activității sale în țară, iar această bancă și-a mutat oficial sediul la Moscova pe 9 aprilie 2024.
Un alt instrument de influență rusească a fost programul „vizelor de aur”, pe care guvernul Orban l-a lansat în 2013 și prin care mii de cetățeni din țări apropiate Kremlinului, inclusiv cetățeni ai Federației Ruse, au obținut permise de ședere în spațiul Schengen în schimbul unor investiții în obligațiuni de stat. Programul a funcționat printr-o serie de intermediari privați, mulți dintre ei înregistrați în offshore și nesupuși unei verificări adecvate. O parte din „investițiile” primite se întorceau în Rusia sau erau utilizate în scheme de eludare a sancțiunilor. Acest model a funcționat până în 2017, iar apoi, după o pauză, a fost reluat în 2024 pe baze puțin diferite, mai puțin „gri”.
Băncile maghiare au deservit, de asemenea, activ interesele rusești, implicând în primul rând instituții private mici – MKB Bank, Gránit Bank – care au furnizat conturi companiilor paravan și persoanelor fizice aflate sub sancțiuni. Prin aceste canale s-au efectuat decontări între structurile Gazprom, precum și transferuri către companii din Serbia și Bosnia, asociate cu grupuri politice cu ideologie anti-occidentală.
Chiar și cea mai mare instituție financiară din Ungaria – OTP Bank – apare în episoade legate de scheme financiare tenebroase sau sensibile politic. Banca nu este inițiatoarea schemelor, „este protejată”, însă joacă rolul de „furnizor cheie de infrastructură”. OTP Bank nu este un participant direct la tranzacțiile frauduloase, dar joacă un rol important în „zona gri” a deservirii clienților cu risc ridicat, în special din Rusia, Azerbaidjan și țările din Asia Centrală.
De exemplu, banca a rămas una dintre ultimele instituții europene care au continuat să opereze în Rusia după invazia la scară largă a Ucrainei. Jurnaliștii maghiari de la Direkt36 au indicat că prin unitatea maghiară a OTP Bank ar fi putut trece fonduri destinate lobby-ului intereselor politice azere, presa maghiară a relatat despre conturi ale unor companii cu dublă înregistrare în Turcia și EAU, deservite în filialele sale regionale, în special la Szeged și Debretzen, iar foști angajați ai băncii, intervievați de resursa media Átlátszó, au indicat deficiențe sistemice în detectarea „persoanelor semnificative politic” în procesul de deschidere a conturilor. Adică, deși formal faptul încălcărilor nu a fost dovedit, OTP Bank cel puțin nu a raportat tranzacții suspecte care aveau semne de finanțare politică ocolită și a fost folosită de Orban ca o pârghie de presiune geopolitică, inclusiv în șantajarea Bruxelles-ului.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com