Premierul ungar Viktor Orban și guvernul condus de acesta se pare că au primit o injecție semnificativă de adevăr din partea propriilor cetățeni. După cum se știe, pe 13 decembrie, la Budapesta a avut loc un protest puternic împotriva guvernului Orban, provocat chiar de inacțiunea acestuia. Ungurii sunt indignați de modul în care prim-ministrul a reacționat la comportamentul criminal al unui funcționar implicat în maltratarea copiilor în instituțiile de stat pentru minori. Acest lucru este confirmat de un videoclip publicat recent, care arată cum angajații unei colonii de corecție pentru minori din capitala Ungariei abuzează fizic de copii. Fostul șef al instituției este, de asemenea, acuzat de abuz sexual asupra minorilor. Din cauza scandalului, funcționarul a fost deja demis, dar acest lucru nu l-a salvat de arest. Totuși, se pare că ungurii au fost revoltați nu doar de comportamentul celor implicați în crimă, ci și de acțiunile, sau mai degrabă, de inacțiunea conducerii țării. Este de remarcat faptul că atât Orban, cât și înalții săi oficiali, au încercat să pună accentul pe faptul că, copiii care au suferit, sunt ei înșiși infractori. După cum se spune, cel mai ușor este să muți vina de la un cap bolnav pe unul sănătos. Dar o astfel de tactică nu este întotdeauna câștigătoare. În cele din urmă, răbdarea ungurilor se pare că s-a epuizat, iar cetățenii au ieșit totuși în stradă, protestând împotriva inacțiunii autorităților și a arbitrariului funcționarilor. Participanții la demonstrație, mii de protestatari, au mărșăluit către biroul lui Orban, cerându-i demisia imediată din cauza incapacității de a proteja copiii aflați în grija statului. Protestul a fost condus de liderul partidului de opoziție „Tisza”, Peter Magyar, care este în prezent un oponent activ al politicii lui Orban și un pretendent real de a schimba, în cele din urmă, la viitoarele alegeri, puterea pro-rusă și anti-europeană din țară.
Viitoarele alegeri ungare din 2026 vor avea o nuanță specială, deoarece pentru prima dată din 2010, de la începutul guvernării permanente a lui Orban în Ungaria, partidul de guvernământ ar putea pierde avantajul său victorios. Acest lucru este confirmat și de creșterea nemulțumirii față de politica actualului guvern în țară; mai multe organizații ungare autoritare au emis chiar o declarație comună, acuzând guvernul Orban că încearcă să demonteze rămășițele democrației ungare. În același timp, conform sondajelor interne, partidul de opoziție ungar „Tisza” nu doar că a depășit partidul de guvernământ „Fidesz”, dar a reușit să obțină și un avantaj semnificativ. Orientarea politică a lui Magyar a fost percepută pozitiv de o mare parte a ungurilor: partidul „Tisza” depășește în majoritatea sondajelor, din luna noiembrie, forța politică a lui Orban „Fidesz”, care a rămas cel mai mare partid la alegerile europarlamentare de anul trecut (44,8% „Fidesz” față de 29,6% la „Tisza”). Se pare că Orban ar trebui să se gândească la propriul său viitor, și să nu mai continue să joace jocul Kremlinului în încercările sale de a șantaja și de a subjuga Europa. Însă chiar și în timp ce ungurii protestează, premierul lor nu își pierde speranța de a-și menține puterea și continuă să mute accentul pe presupusele „riscuri externe” pentru țară. Iar o astfel de poziție este o alegere conștientă și o confirmare a politicii pro-ruse, dar în același timp este și o confirmare a incapacității și inacțiunii guvernului Orban.
Așadar, se pare că Orban încearcă în mod tradițional să-și „unească” alegătorii cu o nouă frică și un „dușman” ipotetic, pentru rolul căruia înaltul oficial ungar a ales anume Ucraina și războiul care durează în țara noastră de aproape patru ani. Reamintim că sub mandatul de prim-ministru al lui Orban, Ungaria rămâne singura țară din UE care blochează sistematic încercările Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Orban formează o poziție a Ungariei vădit anti-ucraineană, bazându-se, evident, pe propria sa poziție, dictată de la Kremlin. În ultimele luni, relațiile ungaro-ucrainene au devenit și mai tensionate. Se pare că Viktor Orban a recurs la o nouă campanie anti-ucraineană de amploare, folosind diverse metode și mijloace, printre care sondaje deschis provocatoare în cadrul consultărilor naționale, scandaluri de spionaj și panouri propagandistice cu imagini ale președintelui ucrainean și diverse acuzații la adresa autorităților ucrainene. Ultimele declarații ale lui Orban au escaladat chiar spre șantajarea Europei cu războiul din cauza deciziei de a folosi activele rusești înghețate. Astfel, recent, premierul ungar a numit utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei o „declarație de război”. Acest lucru repetă în totalitate narațiunile și comportamentul rusesc în UE. După cum se știe, UE a fost de acord să înghețe aproximativ 210 miliarde de euro din activele suverane rusești pentru a evita șantajul prin prelungirea regulată a sancțiunilor și pentru a ocoli un potențial veto al unor state, printre care și Ungaria. Astfel, Orban își pierde practic sau își reduce semnificativ posibilitatea de a manipula în continuare votul său în contextul influenței asupra luării deciziilor UE. În ciuda faptului că Orban continuă să încerce să-și construiască strategia electorală pe motive anti-ucrainene și, în contrast, pe narațiuni deschis pro-ruse camuflate, se pare că de data aceasta o astfel de abordare ar putea fi greșită.
Revenind la situația cu acțiunile criminale ale înalților funcționari implicați în centrul de stat pentru minori din Budapesta, merită menționat că acesta nu este primul caz trist de încălcare a drepturilor copiilor în Ungaria. Astfel, în februarie 2024, țara a fost zguduită de un scandal legat de grațierea prezidențială în cazul instituției pentru copii din Bicske. Atunci s-a descoperit că grațierea nu a fost primită de abuzator însuși, ci de o persoană condamnată pentru că a ajutat la ascunderea abuzului sexual asupra copiilor. Rezonanța publică a fost atunci extraordinară: președinta Katalin Novák a demisionat, iar responsabilitatea a fost asumată și de ministra justiției de la acea vreme, Judit Varga. Este evident că și protestele din 13 decembrie de la Budapesta au fost o continuare a crizei de încredere a ungurilor în autorități, ceea ce este deosebit de resimțit în ajunul viitoarelor alegeri din 2026. Și întrebarea dacă Orban și forțele conduse de el sunt capabile să protejeze țara, să o direcționeze pe calea corectă a dezvoltării ulterioare, dacă nu pot, și poate nici nu vor, să protejeze drepturile copiilor și adolescenților unguri – este mai degrabă retorică. Iar răspunsul la ea este deja demonstrat de unguri prin protestele lor, iar în primăvara anului viitor îl vor arăta prin voturile lor. Sperăm că această alegere va fi de partea adevărului și a dreptății.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com