Rădăcina de hrean (Armoracia rusticana) este una dintre cele mai valoroase plante perene din gospodăriile tradiționale, apreciată atât pentru gustul său înțepător, cât și pentru compoziția chimică bogată. Cultivat de secole în Europa, hreanul este tot mai căutat pentru proprietățile sale medicinale, dar și ca ingredient în industria alimentară.
Din punct de vedere biochimic, rădăcina conține glucozinolați, compuși responsabili pentru gustul iute și efectele antibacteriene, dar și vitamine precum C, B1, B2, B6, potasiu, calciu, fier, magneziu și antioxidanți naturali. Datorită concentrației mari de vitamina C, hreanul era folosit istoric pentru prevenirea scorbutului. Puterea sa de stimulare a sistemului imunitar este recunoscută, iar efectele diuretice, expectorante și antifungice au fost documentate în fitoterapie.
În medicina populară, hreanul a fost utilizat pentru combaterea infecțiilor respiratorii, calmarea durerilor reumatice și ca stimulent digestiv. Rădăcina proaspăt rasă se adaugă în preparate culinare pentru un plus de savoare, dar este folosită și sub formă de tincturi sau cataplasme. În combinație cu miere, hreanul este frecvent utilizat în tratamente naturiste pentru afecțiuni respiratorii.
Un excelent antiinflamator, cu miros înţepător şi gust arzător, hreanul este un adevărat medicament pentru organism. Este ideal pentru anemii, sinuzite şi bronşite. Cu toate acestea, medicii spun că persoanele care suferă de boli cardiace ori ale aparatului digestiv trebuie să îl evite. Există informaţii limitate despre posibilele reacţii adverse ale consumului de prea mult hrean sau ca supliment. Cu toate acestea, întrucât hreanul este foarte înţepător, cel mai bine este să se folosească în cantităţi mici. O cantitate prea mare din această rădăcină picantă poate irita gura, nasul sau stomacul. Poate fi mai ales deranjant pentru persoanele cu ulcer stomacal, probleme digestive sau boli inflamatorii intestinale.
Beneficiile hreanului pentru sănătate
Este un puternic antibiotic. Hreanul se recomandă în tratamentul bronşitei cronice şi în afecţiunile căilor respiratorii, cum ar fi cele pulmonare, deoarece are efecte antibiotice puternice, expectorante şi bronhodilatatoare.
Calmează tusea. Durerile de cap, cele dentare, dar şi răcelile se pot vindeca mai uşor cu ajutorul hreanului. Sucul de hrean cu miere este util în calmarea tusei, în timp ce durerile de cap trec şi dacă aplici pe frunte o cataplasmă din hrean ras.
Ameliorează durerile reumatice. Durerile reumatismale pot fi ameliorate cu ajutorul remediilor pe bază de hrean. Se poate folosi oţetul din hrean, care se prepară lăsând la macerat un pumn de rădăcină rasă, peste care se toarnă un litru de oţet din vin. Se agită în fiecare zi, iar după ce trec şapte zile, se strecoară. La nevoie, se frecţionează locurile dureroase.
Reglează tensiunea arterială. Rădăcina de hrean îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi ajută la normalizarea tensiunii arteriale. Se poate prepara o salată din rădăcină de hrean rasă.
Hreanul, sfaturi pentru cultivare. Cultura de hrean preferă soluri fertile, bine drenate, cu textură nisipo-lutoasă. Se dezvoltă bine în zone cu ierni reci și veri moderate, iar plantarea se face primăvara, din rădăcini laterale. Planta are nevoie de întreținere minimă, fiind rezistentă la boli și dăunători.
Recoltarea hreanului se face toamna târziu, după primele brume, când frunzele încep să se usuce. Acest moment corespunde cu perioada în care concentrația de compuși activi în rădăcină este maximă. Rădăcinile se extrag manual sau mecanic și se curăță de pământ, urmând a fi păstrate în nisip umed, la temperaturi scăzute, pentru a preveni deshidratarea.
Hreanul, un rol important în rotația culturilor. Pe lângă utilizarea alimentară și medicinală, hreanul are un rol important în rotația culturilor datorită efectului alelopatic și capacității de a structura solul în profunzime. Este considerat o plantă benefică în grădinile ecologice, având capacitatea de a respinge insectele dăunătoare și de a reduce dezvoltarea bolilor fungice. (Agromedia.md; Adevărul.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com