La Haga, liderii NATO au decis: minim 5% din PIB pentru apărare și un mesaj clar — un atac împotriva unuia e un atac împotriva tuturor.
Ieri s-a încheiat Summit-ul NATO de la Haga. Ca de obicei, acest eveniment anual a venit cu așteptări mari, iar pe lângă faptul că Volodymyr Zelenski a participat pentru prima dată la un summit îmbrăcat în costum, reuniunea a adus și rezultate concrete.
Una dintre cele mai importante decizii este angajamentul statelor de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare până în anul 2035. Chiar dacă anumite țări, precum Spania sau Slovacia, și-au exprimat rezerve față de această țintă, ele au semnat declarația finală, în special pentru că vorbim despre un obiectiv politic, nu o obligație juridică. Este esențial de menționat că această măsură va consolida nu doar securitatea NATO, ci și securitatea Uniunii Europene, având în vedere că majoritatea statelor UE sunt și membre NATO.
Probabil mulți dintre voi se întreabă de ce se investesc aceste sume în apărare și nu în servicii sociale, salarii sau pensii. Realitatea este că prosperitatea unui popor începe cu securitatea statului. Iar în contextul actual, acest lucru este mai relevant ca niciodată. Fără frontiere sigure, nu putem vorbi despre investiții sau bunăstare pe termen lung.
O altă realizare importantă este reafirmarea angajamentului față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru, în Europa sau America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor. Chiar dacă în prima zi a summit-ului au existat unele neînțelegeri legate de interpretarea acestui articol, toate statele membre și-au exprimat clar susținerea pentru principiul apărării colective. Inclusiv Donald Trump a declarat că susține ferm aplicarea Articolului 5 și că prezența sa la summit confirmă acest angajament.
În ceea ce privește Ucraina, Alianța și-a reconfirmat sprijinul militar și angajamentul de a contribui la apărarea și dezvoltarea industriei militare ucrainene. De asemenea, Rusia a fost recunoscută oficial drept o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.
Este adevărat că în cadrul NATO deciziile se iau greu, sunt multe discuții și divergențe. Însă tocmai acest proces democratic — bazat pe dezbateri, negocieri și compromisuri — reprezintă motivul pentru care NATO funcționează de peste 75 de ani. Iar aceste progrese se resimt în toate statele membre, indiferent de dimensiunea sau influența lor.
Grigore GUZUN,
expert în relații internaționale
Comunitatea WatchDog.MD
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com