Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorită pe stil vechi la 11 septembrie, este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc. Rolul Sfântului Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Iisus pe pământ, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu după ce l-a botezat în râul Iordanului.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Există o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informaţii, dar se cunoaşte faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie, se ştie că Irod Antipa, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului drept răsplată.
„În vremea aceea, cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre Iisus şi a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el”. Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul îl privea pe Ioan ca pe un proroc. Dar, când se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor şi a plăcut lui Irod. De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice va cere. Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: „Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!”. Împăratul s-a întristat, dar, din pricina jurămintelor sale şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. Şi a trimis să taie capul lui Ioan în temniţă. Capul a fost adus într-o farfurie şi dat fetei, care l-a dus la mamă-sa. Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat şi s-au dus de au dat de ştire lui Iisus”.
Legenda despre capul Sfântului Ioan Botezătorului
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului sunt sărbătorite pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-şi numele de Inochentie. Cât timp a fost monah, el a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie şi o bisericuţă, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veşnice, spre a nu fi găsit şi pângărit de păgânii ce se înmulţiseră în zonă, el l-a luat şi l-a ascuns din nou în pământ, în acelaşi loc. Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor doi călugări şi le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.
Tradiţii şi obiceiuri
* În această zi, tradiţia cere să nu se consume vin roşu şi nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul. * În ceea ce priveşte varza, aceasta nu se mănâncă pentru că tradiţia spune că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. * De asemenea, nu se mănâncă fructe, legume şi alte alimente rotunde ce amintesc de forma capului Sfântului Ioan Botezătorul, nu se mănâncă pe farfurii sau platouri pentru că aduc aminte de platoul pe care a stat capul. * Nu se folosesc obiecte tăioase, nu se dansează şi nu se practică sporturi cu mingea. *Una dintre cele mai respectate tradiţii este respectarea postului negru.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul rămâne una dintre cele mai solemne sărbători ale calendarului ortodox, fiind un moment de aducere aminte a sacrificiului și curajului acestuia, dar și un prilej pentru credincioși de a reflecta asupra propriei lor vieți spirituale. (Media Fax.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com