La 1 martie 1788 s-a născut Gheorghe Asachi, cărturar enciclopedist şi scriitor al începuturilor literaturii române, susţinător al ştiinţei şi artelor, întemeietor şi deschizător de drumuri în învăţământ, teatru, presă. Gheorghe Asachi (1788-1869) a editat, în 1829, publicaţia „Albina Românească”. Gheorghe Asachi s-a născut în târguşorul Herţa, la 1 martie 1788, tatăl său, Lazăr Asachi (sau Asachievici, cum mai era cunoscut), fiind cleric, originar din Ardeal, cu rădăcini armene, un bărbat învăţat, iar mama sa, pe numele de fată Elena Nicolau, era fiica lui Niculai Ardeleanu, preot din Târnauca, dar originar tot din Ardeal, de unde pribegise în urma unor tulburări cauzate de o invazie turcească de la începutul secolului al XVIII-lea. În primii ani de viaţă, Gheorghe Asachi primeşte o educaţie aleasă chiar în familia sa, apoi parcurge şcoala începătoare din Herţa, unde a învăţat sub îndrumarea dascălului Ştefan Raerezul. Însă şcoala din Herţa nu-i putea asigura nivelul de educaţie dorit de părinţii săi, iar Academia domnească din Iaşi funcţiona cu profesori greci şi în limba greacă, astfel că în anul 1795, întreaga familie se va muta la Lemberg (Lviv), unde Gheorghe Asachi şi-a continuat studiile la gimnaziul din localitate, în limbile polonă, latină şi germană. Între anii 1802-1804, Asachi va urma cursurile Universităţii din localitate, la Facultatea de Filosofie, Litere şi Ştiinţe, unde va aprofunda logica, matematica, istoria naturală, fizica, metafizica, etica şi arhitectura. Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul dintre întemeietorii nuvelei istorice în literatura română, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul „Țiganiadei”, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în diverse domenii: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul dintre întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă românească din Moldova, „Albina Românească” (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic-dramatic (1836) din Iași. Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice „Dochia și Traian”, „Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț”. A scris și nuvele istorice („Dragoș”, „Petru Rareș”, „Rucsandra Doamna” etc.), care au constituit sursa de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. La 12 noiembrie 1869, la venerabila vârstă de 81 de ani, Gheorghe Asachi s-a stins din viață la Iași. A fost înmormântat în Iași, în cimitirul bisericii „Patruzeci de sfinți” și abia peste douăzeci de ani, printr-o subscripție publică, organizată de un comitet aparținând vechii generații, i s-a ridicat o statuie în fața școlii de lângă mănăstirea Trei Ierarhi. Statuia a fost inaugurată în mod solemn în anul 1890. Cu acest prilej s-a procedat la depunerea osemintelor sale și ale soției sale (decedată în 1877) în cripta de la baza statuii. Un bust al lui Gheorghe Asachi este ridicat în vechiul parc din Herța, localitatea lui de baștină.
La 1 martie 1810 s-a născut Frederic Chopin, compozitor şi pianist polonez din perioada romantismului. Frederic Chopin (1810-1849) este considerat drept unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian. Elev al lui Frederic Chopin a fost compozitorul bucovinean Carol Miculi, care apoi a editat operele genialului său învăţător.
În ziua de 1 martie a anului 1837 s-a născut marele scriitor român Ion Creangă. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirma în „Fragment de biografie”, că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești. Ion Creangă (1837-1889) este considerat clasic al literaturii române datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, în deosebi a operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”.
La 1 martie 1937, în satul Mocra, raionul Râbnița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (astăzi Republica Moldova), s-a născut compozitorul basarabean Ion Creangă, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale şi a unei simfonii. Este considerat cel mai mare compozitor român în viaţă. Eugen Doga a copilărit pe timp de război și foame, având o viață grea, tatăl său a căzut pe front. După absolvirea școlii din sat este admis la Școala de muzică „Ștefan Neaga” (1951-1955) din Chișinău. Urmează apoi Colegiul muzical la violoncel, avându-l ca profesor pe italianul Pablo Baccini, care ulterior l-a atras la Orchestra Radio. După ce a fost paralizat la mâna stângă, Eugen Doga a înțeles că nu mai poate reveni la violoncel, preferând compoziția.
Prima piesă de compoziție proprie, „Floare dalbă de livadă” (1957), Eugen Doga o scrie pentru colega sa de la televiziune Maria Bieșu într-o singură zi. Debutul sau oficial a avut loc la 1967, în filmul regizorului Gheorghe Vodă „Ivan Turbincă”, cu Mihai Volontir în rolul principal. Remarcabile sunt şi muzica la filmul „O şatră urcă la cer” (1975) al regizorului Emil Loteanu şi valsul din filmul „Dulcea și tandra mea fiară” a aceluiași regizor. A urmat o serie de peste o sută de filme, muzica cărora a fost scrisă de Eugen Doga.
Compozitorul Eugen Doga a fost prieten și coleg cu poetul Grigore Vieru, cu care au creat cele mai frumoase lucrări. Cu piesa sa „Oraşul meu” (1973), Eugen Doga a lansat-o ca interpretă de estradă pe Sofia Rotaru. Alături de Sofia Rotaru și Anastasia Lazariuc, Nadejda Cepraga s-a lansat în cariera sa cu piesele scrise de Eugen Doga. Astăzi, compozitorul este nevoit să facă naveta Chișinău-Moscova, unde scrie muzică pentru filme și are spectacole grandioase. Compozitorul trăiește mai mult izolat şi este un om de artă adevărat, care s-a dedicat muzicii în totalitate.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com