La 17 februarie, stil nou, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Marele Mucenic Teodor Tiron. El a trăit pe vremea împăraților Maximian și Maximin și era de fel din mitropolia Amasiei (provincia Pont), din localitatea ce se chema Himialon. Mucenicul Teodor Tiron a fost militar și a pătimit în timpul persecuției lui Maximin (anul 303). Prăznuirea lui se face la 17 februarie, iar în primă sâmbătă din Postul Mare se face pomenire de minunea colivei. Apariția colivei este legată de o minune pe care Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron a săvârșit-o la 50 de ani după sa la cele veșnice. Împăratul Iulian Apostatul (361-363), amintindu-și că în prima săptămână a Postului Mare creștinii țin post aspru și dorind să-i batjocorească pe aceștia, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor. Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci să mănânce cu toții grâu fiert cu miere (coliva de astăzi), și astfel să poată ţinea postul. Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron este o dovadă vie a faptului că Sfinții Martiri sunt cei care au dus lupta cea bună pentru Hristos și Biserica Sa. Sfântul este cinstit pentru faptul că a descoperit lucrurile ascunse și a apărat comunitatea ortodocșilor după trecerea sa la cele veșnice, arătând prin aceasta, că există o legătură între Biserica luptătoare, de pe pământ, și cea biruitoare, din ceruri.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, în această zi este prăznuit Nucolae Mărturisitorul, studitul. Acest cuvios s-a născut în insula Creta, şi vrând ca să vadă pe o rudenie a lui cu numele Teofan, s-a dus la Constantinopol. Aflându-l pe acesta în Mănăstirea Studiţilor, unde trăia laolaltă cu ceilalţi fraţi, s-a îmbrăcat şi el în schimă. Şi dobândind toată duhovnicească învăţătură şi învăţând cu de-amănuntul care sunt semnele petrecerii călugăreşti şi ajungând prin viaţa lui la cele mai înalte fapte bune, a fost hirotonit după aceea preot. Nu a trecut însă prea multă vreme şi acest fericit Nicolae a fost condamnat la surghiun împreună cu sfântul Teodor, egumenul Mănăstirii Studiţilor. Mai târziu, ajungând împărat Vasile Macedon, acesta, cu multe îndemnuri, a înduplecat pe cuviosul şi mult pătimitorul Nicolae şi l-a aşezat egumen la Mănăstirea Studiţilor. Deci, într-acest fel şi cu atâtea lupte petrecându-şi viaţa timp de şaptezeci şi cinci de ani, acest sfinţit părinte, şi de multe rele pătimiri fiind chinuit, s-a odihnit în pace.
Semnele timpului arată că dacă în ziua Mucenicului Nicolae Mărturisitorul pe pomi este promoroacă, la vară va fi holda bogată. Ţurţurii lungi de la streşini prevestesc o recoltă bogată de ovăz şi in. Dacă în lacuri, iazuri şi în râuri a început să se topească gheaţa, primăvara va sosi în curând. Dacă ramurile brazilor sunt îndreptate în jos, în curând va ninge, iar dacă în sus – va fi vreme caldă şi senină.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com