La 2 octombrie, stil nou, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ciprian. Sfântul Ciprian a trăit în vremea domniei împăratului Dioclețian, între anii 284-305. Acesta a fost vrăjitor, filosof și slujitor al unui zeu păgân din Antiohia Siriei, pe nume Apolo. Întâmplarea face ca un alt tânăr păgân, pe nume Aglaid, să se îndrăgostească de o tânără, pe nume Iustina. Acesta a dorit să o ceară de soție, însă din cauza faptului că tânăra l-a refuzat, Aglaid i-a cerut ajutor vrăjitorului Ciprian, în speranța de a o convinge pe aceasta să-l accepte. Deși Sfântul Ciprian a trimis în mod repetat diavoli către Iustina, pentru a-l îndrăgi pe tânărul Aglaid, fata a alungat toate aceste vrăji prin rugăciune, post și semnul sfintei cruci. Sfântul Ciprian a văzut că eforturile sale au fost în zadar, a recunoscut înșelarea în care se afla și s-a botezat. Astfel, acesta a devenit preot, iar mai târziu episcop, în Cartagina.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 2 octombrie sunt cinstiţi Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont. Ei au trăit pe vremea împăratului Probus (276-282) care era considerat persecutor al creștinilor. Aceşti trei sfinţi sunt consideraţi ocrotitorii ai albinelor. În Ucraina, odată cu prăznuirea lor, era marcată şi sărbătoarea albinăritului. Prisăcarii începeau să pregătească știubeiele pentru iernat. La biserică era sfinţită mierea.
Se spune că dacă în această zi tună, iarna va fi fără zăpadă. Dacă pe stejari este multă ghindă, la anul viitor va fi bogată recolta de grâu. La fel prevesteşte şi vântul, care adie dinspre miază-zi.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com