La 21 martie 1685 s-a născut genialul compozitor german Johann Sebastian Bach, considerat în mod unanim unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică.
În ziua de 21 martie a anului 1821 Tudor Vladimirescu, însoţit de pandurii săi, intră în Bucureşti. Pe Dealul Mitropoliei, arnăuţii lui Bimbaşa Sava deschid focul asupra pandurilor. Tudor Vladimirescu (1780-1821) a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor. Intrând în Bucureşti în fruntea „adunării poporului”, Tudor Vladimirescu este primit cu entuziasm de către masele populare din capitală. Preia de fapt conducerea țării, fiind numit de popor „Domnul Tudor”. Prezența lui Alexandru Ipsilanti la București în fruntea unei armate nedisciplinate, după ce acțiunea lui fusese dezavuată, ca și a românilor de altfel, de către Rusia, l-au pus într-o situație dificilă. Tudor îi cere conducătorului Eteriei să treacă Dunărea, așa cum promisese inițial, pentru ca Ţara Românească să nu fie transformată în teatru de război. Conducătorii eteriștilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai, Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai, fiind învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor.
La 21 martie 1859, în satul Babele din sudul Basarabiei, s-a născut Alexandru Averescu, mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Alexandru Averescu (1859-1938) a fost, de asemenea, cel de-al 24-lea prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Primul Război Mondial i-a adus glorie. Generalul de divizie Alexandru Averescu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a. S-a remarcat printr-un spirit ingenios și plin de inițiativă, care l-a dus la conflicte cu Marele Cartier General, condus de generalul Prezan. Un episod interesant din timpul războiului, cu implicații politice: apăruse zvonul că Averescu ar vrea să-l răstoarne pe rege și să preia puterea, de aceea, jignit de neîncrederea suveranilor, generalul și-a dat demisia. Peste câteva zile regina Maria îl chema în audiență, declarând: „Ia-o înapoi! Îmi arde degetele”. Pentru activitatea din timpul Primului Război Mondial a primit drepturile, onorurile și avantajele materiale prevăzute de legea promulgată prin Decretul Regal nr. 1678/1927, iar pe 14 iunie 1930 i s-a conferit demnitatea onorifică de mareșal. Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române din iunie 1923 și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.
La 21 martie 1942, la Cernăuţi, s-a stins din viaţă distinsa scriitoare ucraineană, Olga Kobyleanska, născută în 1863 în localitatea Gura Humorului din sudul Bucovinei. Opera de referinţă a Olgăi Kobyleanska – „Pământ” – se bazează pe fapte reale, care au avut loc în localitatea bucovineană Dimca, populată de români. În această localitate există Casa-muzeu „Olga Kobyleanska”. Povestirea „Pământ” a fost tradusă în limba română de Vasile Leviţchi. Olga Kobyleanska nu a fost încântată de instaurarea puterii sovietice în ţinutul bucovinean în 1940. Adresările, publicate în presa vremii din numele ei, au fost alcătuite de autorităţi, fără ştirea scriitoarei. Cernăuţiul a înveşnicit numele Olgăi Kobyleanska. Îi poartă numele Teatrul muzical-dramatic regional şi una dintre cele mai frumoase străzi din oraş. În prezent sunt editate operele complete ale scriitoarei în mai multe volume.
La 21 martie 1949 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni, Republica Moldova, s-a născut Tudor Chiriac, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori moldoveni contemporani. Autor de concerte simfonice, suite, muzică pentru filme. Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate, şi s-a constituit ca atare în urma unui perseverent proces de căutare a identităţii sale. A absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chișinău şi Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, Facultatea Compoziţie, clasa profesorului Solomon Lobel (1975). Din anul 1976 până în 1980 este profesor la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”. Este membru al Uniunii Compozitorilor din 1977, apoi membru al Colegiului redacţional de repertoriu al Ministerului Culturii Republicii Moldova. Pe parcursul anilor 1979-1985 a fost membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova. Din anul 1987 – conferenţiar la Institutul de stat al Artelor „Gavriil Musicescu” din Chișinău. A făcut stagii de perfecţionare în materie de compoziţie şi orchestraţie sub îndrumarea profesorului Iuri Fortunatov, de la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova. A urmat studii doctorale la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, conferindui-se gradul de doctor în științile muzicale pentru teza „Muzica românească de filiație ancestrală”. S-a remarcat printr-o colaborare fructuoasă cu teatrul, debutând cu „Cântec de leagăn pentru bunici» după piesa lui Dumitru Matcovschi şi terminând cu „Horia” lui Ion Druţă. La fel de prodigioasă a fost şi colaborarea compozitorului cu Studioul Cinematografic „Moldova-film», semnând coloana sonoră la mai multe filme, precum și desene animate. În prezent locuieşte în România. Este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Arte „G. Enescu» din Iaşi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com