La 23 februarie 532, împăratul bizantin Iustinian I ordonă reconstruirea bisericii Sfântă Sofia de la Constantinopol. Hagia Sophia a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul, Turcia. Prima biserică de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Teodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea și-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I. Era foarte importantă pentru ortodoxia timpurie și pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o mare importanță artistică. Templul însuși era atât de bine decorat artistic încât se crede că Iustinian ar fi zis: Solomon, te-am depășit!
La 23 februarie 1633 Înalta Poartă îl recunoaște pe Matei Basarab, domn al Țării Românești. Matei Basarab (1580-1654) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult.
La 23 februarie 1879, la Kiev s-a născut Kazimir Malevici, pictor și desenator ucrainean și sovietic. Kazimir Malévici (1879-1935) a fost de origine poloneză, reprezentant al avangardei artistice ruse, teoretician și propagator al suprematismului. Influențat în perioada de debut de neoimpresioniștii și fauviștii francezi, a evoluat apoi în direcția cubo-futuristă, și-a creat propriul stil denumit de el suprematism, pentru ca, în ultima perioadă a vieții, să revină la pictura figurativă. Lucrarea sa „Pătratul negru», denumit ă de Malevici „icoană neînrămată a timpului meu”, tinde spre atingerea neutralității absolute. Suprafața neagră, executată în întregime fără urme de pensulă, este imaculată și unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb cu o nuanță spre crem, este ușor neregulată, creând efectul încrustării albului în negru, în timp ce pătratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Există trei exemplare ale „Pătratului negru”, datând din anii 1915, 1924 și 1929, dar aceste versiuni individuale se deosebesc unele de altele. Niciunul dintre „pătrate” nu este cu adevărat un pătrat geometric, laturile lor nu sunt egale. „Pătratul roșu”, denumit de artist cu ironie „Realism vizual al unei țărance în două dimensiuni”, nu este mai regulat decât cel negru, apare alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare.
La 23 februarie 1929 au început şi în România concursurile de frumuseţe. Magda Demetrescu a fost aleasa „Miss România 1929”. Liviu Rebreanu o descria astfel pe câştigătoarea concursului de Miss Romania : „Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galverston”. Magda Demetrescu a participat din partea României la a 10-a ediție a Miss Univers, din 1929, de la Glaveston în Statele Unite. A fost prima ediție la care a participat și a ajuns în finală (câștigând și locul 6) o româncă. A primit un premiu de 100 de dolari și un ceas-brățară.
La 23 februarie 1961, în localitatea Molnița, regiunea Cernăuți, s-a născut Mihai Amihalachioaie, acordeonist și dirijor. A început să studieze muzica la şcoala de muzică din orașul Herța. Apoi îşi continuă studiile la Colegiul de Muzică „Stefan Neaga”. În anul 1985 a absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” (în prezent — Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), specialitatea: pian, acordeon și dirijat orchestra populară. Cariera muzicală în calitate de acordeonist și dirijor de muzica populară a ansamblului „Busuioc Moldovenesc” şi-a început-o în anul 1985. Cea de a doua facultate a absolvit-o în anul 1997 la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, specialitatea — dirijat muzică simfonică și de operă. Din anul 1998 este dirijor al Filarmonicii Naționale, al Orchestrei Naționale de Cameră, al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii din Chișinău și dirijor al Teatrului Naţional de Operă și Balet de la Chișinău. În anul 2001-2002 Mihai Amihalachioae își perfecționează măiestria cu maestrul Antoni Ros Marba la Barcelona (Spania) la dirijat simfonic. A avut numeroase turnee în Spania, Bulgaria, Romania, Germania, Franța, Italia, Anglia etc. S-a stins din viață pe 12 februarie 2024.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com