28 IANUARIE – NUME PE RĂBOJUL ISTORIEI

28 01 IS 2

La 28 ianuarie 1887, la Lodz s-a născut Arthur Rubinstein, pianist și compozitor polonez de origine evreiască. Arthur Rubinstein (1887-1982) este  considerat unul din cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea. Și-a început studiile în Varşovia, unde a avut primul concert la vârsta de șapte ani. A continuat studiile la Berlin. A debutat în 1899 interpretând Concertul în La major, KV 488 de Mozart. În 1904 merge la Paris, aici îl întâlnește pe compozitorul român George Enescu.   Debutează pe celebra scenă Carnegie Hall din New York în 1906.  A întreprins turnee în SUA, Austria, Italia şi Rusia, Spania, America de Sud.  Pe parcursul celui de al doilea război mondial cariera lui s-a desfășurat doar în Statele Unite unde primește cetățenia în 1946. A refuzat să cânte în Germania postbelică pentru că membrii familiei sale au fost exterminați de către naziști. S-a retras de pe scenă la vârsta de 89 de ani în 1976, recitalul de adio susținându-l la Londra.  A murit la Geneva în anul 1982. Conform dorinței sale, corpul său a fost incinerat, iar cenușa sa a fost adusă în Israel. Ea a fost îngropată în Pădurea Ierusalimului, într-o pădurice care îi poartă numele, lângă moshavul Aminadav. Locul mormântului său este un punct de observație preferat al peisajului creat de pădurile din împrejurime, și în apropierea sa a fost așezat un monument sub forma unor valuri de clape de pian.

28 01 IS 1

La 28 ianuarie 1889 s-a născut principesa Martha Bibescu, scriitoare româncă. Martha Bibescu (1889- 1973) a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. Martha Bibescu a fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles. Este considerată drept una din primele femei-mason ale României și una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.

În ziua de 28 ianuarie 1898 a decedat Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, pedagog român, întemeietorul Conservatorului din Bucureşti. Alexandru Flechtenmacher (1823-1898) este autorul primei operete  românești  – „Baba Hârca”, pe text de Matei Millo.   Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi.   Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.  A compus, de asemenea, muzica pentru „Hora Unirii”, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.

28 01 IS 3

La 28 ianuarie 1951,  în satul Clişcăuţi din regiunea Cernăuţi, s-a născut Leonid Kadeniuk, pilot eseior şi primul cosmonaut al Ucrainei independente. A absolvit Şcoala superioară de aviaţie din Cernighiv, 1971. A zburat pe 54 de tipuri și modificații de avioane. În anul 1995 a fost primit în grupul de cosmonauți al Agenției Cosmice Naționale. La 19 noiembrie 1997, în componența echipajului internațional al navetei „Columbia” (SUA), Leonid Kadeniuk și-a început zborul său spațial, care a durat 15 zile și 16 ore. Pe orbită cosmonautul ucrainean a efectuat mai multe experimente științifice. A decedat subit în anul 2018.

28 01 IS 4 a

La 28 ianuarie 1995,  la Chișinău Vera Malev s-a stins din viață Vera Malev, prozatoare din Republica Moldova. S-a născut la 5 octombrie 1926 la Chișinău. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki» din Moscova (1961). În literatură a debutat în anul 1947, cu povestirea pentru copii „Niculăieş», pentru care a fost decernată cu Premiul întâi al Uniunii Scriitorilor din RSSM. Din anul 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. În 1956 apare prima povestire de proporţii, „Meleag nesupus», care evocă evenimentele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Tendinţa de a sparge clişeele şi de a introduce soluţii artistice proaspete este proprie şi romanelor „Cântecul îşi face cale” (1961) şi „Cumpăna” (1970). Scriitoarea este autoarea mai multor cărți pentru copii.   Vera Malev este deţinătoarea a câtorva distincţii de stat,  laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1996, post mortem, pentru romanul „Recviem pentru Maria»).

Romanul „Recviem pentru Maria» a fost editat în 1986, iar în 2004 a fost tipărit în grafia latină. Scriitoarea a acoperit o enormă pată albă pe harta istorică a neamului, evocând sub formă artistică marile personalităţi ale trecutului. Vera Malev a plăzmuit o operă despre unul dintre talentele de excepție ale meleagului nostru. Anterior ea publicase schița „Trei întălniri cu Maria Cibotari» (1975), care a fost proiectul unui roman cu vestita cântăreața de operă. „Recviem pentru Maria» este romanul unui destin. Autoarea a reconstituit calea vieţii şi a creaţiei ilustrei artiste, apelând la documente oficiale, la amintirile oamenilor care au cunoscut-o, dar cel mai mult la propriile imaginații şi intuiții.

28 01 IS 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Добавить комментарий