La 3 mai, stil nou, este sărbătorit Sfântul Cuvios Irodion de la Lainiciș. El a fost stareţ al Mănăstirii Lainici în perioada 1854-1900. Cuviosul Irodion Ionescu s-a născut la București în anul 1821, primind la botez numele de Ioan. La vârsta de 20 de ani, simțind chemarea spre viața monahală, a intrat ca viețuitor la Mănăstirea Cernica, unde era pe atunci stareț Sfântul Calinic. A fost tuns în monahism în anul 1846, primind numele de Irodion. Era iubitor de frați, nevorbind pe nimeni de rău și era nevoitor, chinuindu-și trupul cu posturi, privegheri îndelungi și sute de metanii zilnice. A ajuns să fie iubit și respectat de toată obștea și mai ales de starețul său, Sfântul Calinic.
Cuviosul Irodion a avut multe de îndurat din partea celor din jurul său, care-l pizmuiau pentru viața lui curată și pentru darurile de care îl învrednicise Dumnezeu, însă el a răbdat toate cu smerenie.
Faima lui s-a întins repede atât în Regatul României, cât și dincolo de munți, în Transilvania, căci se învrednicise de darul facerii de minuni, alungând și duhurile necurate. Era și văzător cu duhul, astfel încât mulți dintre cei care alergau la el primeau vindecare sufletească și trupească. A prevestit și pustiirea schitului, care avea să se și petreacă nu după multă vreme de la adormirea sa.
Cuviosul Irodion a trecut la Domnul pe în ziua de 3 mai 1900, fiind îngropat la schitul Lainici. La șapte ani după adormirea sa, la stăruințele ucenicului său și prin grija starețului de atunci, trupul său a fost dezgropat pentru a i se face iarăși rânduiala înmormântării, potrivit unei vechi rânduieli monahale, însă, dezgropându-l, i-au aflat trupul neputrezit.
După căderea comunismului, odată cu reînceperea, în libertate, a canonizării sfinților români, s-a ridicat și problema proslăvirii cuviosului Irodion de la Lainici. Dovezi despre viața sfântă a cuviosului s-au strâns încă de la începutul anilor 1990. Proclamarea solemnă a canonizării sfântului Irodion s-a făcut la mănăstirea Lainici în ziua de 1 mai 2011.
Potrivit calendarului bisericesc pe stil vechi, la 3 mai este cinstit Preacuviosul Teodor Trihina.
Acest fericit supunându-se la toată reaua pătimire şi petrecere, îngheţat de frig şi de ger, îşi acoperea trupul cu îmbrăcăminte de păr aspră, pentru care s-a şi numit Trihina. El a dat de gol şi înşelăciunea demonilor. Şi mormântul său este izvorâtor de mir, tuturor celor ce cu dragoste năzuiesc la dânsul şi-şi iau sufleteasca şi trupeasca tămăduire.
Pentru această zi există următoarele semne ale timpului: dacă pe brad sunt mulți conuri tineri, va fi bogată holda de grâu. Vremea rece și ploioasă este semn că va fi puțină miere. Dacă tună și nu plouă – este semn de belșug. De apare curcubeul în această zi, starea vremii în luna mai va fi instabilă. De e zi însorită și caldă, va fi recoltă bogată de căpșune.
Nu toate aceste semne ale timpului sunt actuale, fiindcă în zilele noastre în natură au avut loc mari schimbări.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com