La 4 ianuarie 1643 s-a născut Isaac Newton, renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom. Isaac Newton (1643-1727) s-a aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. În 1687 a descris Legea atracţiei universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice. Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaș a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuși. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică și matematică a activității sale, ci a rămas de preferință fizician. În aceasta constă neobișnuita tenacitate și economia gândirii sale. Până la Newton și după el, până în prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului științific de o forță și o durată mai mare. Spencer comunica următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puțin timp înaintea morții sale: „Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea”.
Newton a scris numeroase opuscule cu subiecte filozofice și religioase asupra interpretării unor texte din Biblie. În calitate de creștin avea opinii teologice neortodoxe, fiind adept al profețiilor făcute în baza Bibliei.
4 ianuarie 1841 s-a născut Petru Poni, chimist și mineralog român, unul dintre fondatorii școlii românești de chimie. Petru Poni (n. 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie 1925, Iași) a fost și om politic, pioner al învățământului chimic în România. A fost profesor la Universitatea din Iași. Este autorul celor dintâi manuale de fizică şi chimie în limba română, membru şi preşedinte al Academiei Române (1898-1901, 1916-1920).
În ziua de 4 ianuarie a anului 1877, la Braşov s-a născut Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, memorialist, membru al Academiei Române. Conform lucrării „Spița unui neam din Ardeal”, scrisă de Sextil Pușcariu, obârșia neamului Pușcăreștilor ar fi din Maramureș, inițial aceștia s-au numit Iuga, denumirea Pușcașu, devenită Pușcariu ar fi fost doar porecla familiei. Sextil Pușcariu a urmat studiile gimnaziale și liceale la Brașov, la actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris şi în Austria, la Viena. Devine doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig în 1899, docent privat pentru filologia română la Universitatea din Viena (1904-1906). În 1906 se stabileşte la Cernăuţi. Timp de zece ani, începând din 1908, a fost titularul Catedrei de limbă și literatură română, iar în 1918 și decanul Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Cernăuţi.
La Cernăuţi, Sextil Puşcariu inițiază și conduce ziarul „Glasul Bucovinei”, primul număr al căruia a apărut la 22 octombrie 1918. A devenit cea mai activă și răspândită publicație românească din Bucovina. Participă activ la unirea Bucovinei cu România. În primăvara anului 1919 lui Sextil Puşcariu i se oferă postul de ministru al Bucovinei la București, dar refuză, preferând să rămână un om de știință. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj. Devine primul rector român al Universității din Cluj și pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică. Sextil Puşcariu a făcut parte din delegația României la Liga Naţiunilor de la Geneva (1922-1925), a reprezentat România la mai multe foruri lingvistice. A decedat în ziua de 4 mai 1948 în localitatea Bran.
La 4 ianuarie 1946 s-a născut compozitorul şi cântărețul român de muzică ușoară, Mihai Constantinescu. Mihai Constantinescu a absolvit Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu, în 1972, iar în anul următor – Institutul de Educație Fizică și Sport din București. Mihai Constantinescu a făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii, iar în anul 1964 intră în grupul „Mondial”. În această perioadă încep să-i apară primele piese. I-au adus o mare popularitate cântecele „Un simplu om”, „Sus, în deal”, „Un zâmbet, o floare” etc. Mihai Constantinescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți interpreți și compozitori de muzică ușoară tradițională românească, fiind autor a zeci de șlagăre care au rămas în memoria mai multor generații. În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a lansat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii. Tot în anul 2002, Mihai Constantinescu a primit Diploma de Onoare la Gala Muzicii Ușoare „O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii. Unul dintre artiștii simbol ai muzicii ușoare românești din anii 1970, alături de cântăreți precum Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Mihai Constantinescu a intrat într-un con de umbră în ultimele două decenii, muzica pe care o interpreta fiind considerată ușor depășită. A decedat la 29 octombrie 2019 în vârstă de 73 de ani.
La 4 ianuarie 1971, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii îi decernează titlul Doamnă Comandor al Imperiului Britanic scriitoarei Agatha Christie, celebra autoare de romane polițiste. Merită reamintit că Agatha Christie este autoarea a 66 de romane și 14 nuvele, toate „polițiste”. Nimic nu ilustrează mai bine succesul acestei scriitoare decât faptul că anume Cartea Recordurilor Guinnes, o listează drept cea mai bine vândută scriitoare de ficțiune din toate timpurile. Romanele ei s-au vândut în peste două miliarde de exemplare. În medie statistică, peste un sfert din populația planetei a cumpărat cel puțin un roman al scriitoarei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com