La 02 iulie 2024, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, și-a ținut lucrările Simpozionul Științific cu genericul „Ștefan cel Mare și Sfânt – 520 de ani de nemurire ștefaniană”, organizat de Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM. În centrul atenției participanților la eveniment a fost lansarea de carte – „Epopeea ștefaniană” – 10 volume, autor scriitorul sucevean Andrei Breabăn, expoziția de pictură și prezentarea monografiei „Sărătenii de pe Răut”, autor – Leonid Popescu, maestru în arte, scriitor, se menționează în articolul semnat de Tatiana Rotaru.
Invitat al Simpozionului a fost preotul Maxim Melinti care a rostit un cuvânt de binecuvântare la deschiderea forului academic. Referitor la subiectul evenimentului, preotul a subliniat: „Ștefan cel Mare este un sfânt mondial. El trebuie să devină model de curaj, dreptate și verticalitate, să fie punctul de reper pentru tânără generație. Astăzi societatea nu are modele clasice și repere de conduită morală. Fără cultură, artă și credință societatea noastră se desacralizează, se demoralizează, se dezumanizează.”
Conform Agendei Simpozionului, academicianul Ion Tighineanu, președintele AȘM, a prezentat un discurs inaugural, în care a evidențiat că în ziua de 2 iulie Biserica Ortodoxă și toată suflarea românească îl cinstește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, care a condus statul medieval între anii 1457 și 1504. A fost cunoscut pentru curajul său în lupta împotriva invaziilor otomane și a altor amenințări externe, pentru sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe, precum și pentru promovarea culturii și artei. A construit și restaurat numeroase biserici și mănăstiri, contribuind semnificativ la dezvoltarea spirituală și culturală a Moldovei. Marele Voievod Stefan cel Mare și Sfânt a devenit un simbol, un model de verticalitate, de iubire față de plaiul natal, se arată în articolul vizat.
Academicianul Mihai Cimpoi a prezentat la Simpozionul științific cu subiectul „Ștefan cel Mare și Sfânt în proiecțiile imaginare eminesciene” – nu e întâmplătoare tema pentru un eminescolog. După cum ne-a relatat de la tribună scriitorul, Ștefan cel Mare și Sfânt a fost pentru poetul Mihai Eminescu o figură legendară, o figură prototipală a istoriei noastre. Eminescu se proiectează, în opinia savantului, în Decebal ca simbol al căderii în istorie și al lui Ștefan cel Mare ca simbol al împlinirii în istorie. Observația aceasta e confirmată de Lucian Blaga care spunea, în Trilogia culturii – spațiul mioritic, că personajul arhetipal eminescian este tânărul Voievod.
După cum remarcă Tatiana Rotaru, academicianul Mihai Cimpoi și-a încheiat discursul cu o constatare puțin cunoscută că în Calendarul UNESCO, în care nu se includ șefi de state, împărați și domnitori, Ștefan cel Mare totuși se regăsește pentru că a susținut cultura.
Opiniile experților privind extraordinară opera artistică pe subiecte istorice – „Epopeea ștefaniană” – 10 volume”, autor scriitorul sucevean Andrei Breabăn, au prezentat Marius Chelaru, scriitor, revista „Convorbiri Literare” Iași, membru în Consiliul director al USR; profesorul Alexandru Simion, doctor în istorie, cercetător la Academia Română (Cluj-Napoca, online); Ana Dobre, scriitor, critic literar (Alexandria, online).
Merită a fi nominalizate cele 10 cărți scrise de dl Andrei Breabăn, care au și constituit cap de afiș al acestui eveniment: „La Porțile Destinului”; „Domnii paralele”; „Visul Măriei Sale”; „Castelul de pe Nistru”; „Poarta Războiului Sfânt”; „Răzbunarea lui Huniade”; „Vitejii Măriei Sale”; „Urmașii lui Huniade”; „Ultimii Cruciați”; „Ștefan cel Mare în memoria românilor”. Autorul volumelor consideră că „Perioada lui Ștefan cel Mare a fost cea mai măreață din întreaga istorie a neamului românesc. Celălalt argument este acela că marele Voievod a fost un factor de Unire, cel care toată viața a avut un ideal, să aducă laolaltă cele trei țări românești”. Creația lui Andrei Breabăn fascinează publicul larg, încurajează pe toți cititorii să cunoască trecutul și să iubească cultura și credința strămoșească.
În luarea sa cuvânt, scriitorul Andrei Breabăn a precizat la final: „Cărțile mele, care pe lângă istoria cunoscută, conțin și multe informații inedite, mai puțin cunoscute publicului cititor, multe preluate din documente descoperite și cercetate recent. De aceea îi îndemn pe toți iubitorii de istorie să arunce o privire și peste aceste lucrări și îi asigur că nu-și vor irosi timpul fără folos, ci vor rămâne cu destule învățăminte care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine cine am fost și cine trebuie să fim. Să ajute bunul Dumnezeu ca spada oțelită a Marelui Voievod. pe care azi îl comemorăm, să fie pentru noi asemenea crucii care l-a călăuzit și i-a adus biruința Sfântului Împărat Constantin cel Mare.”
La Simpozion a fost inaugurată Expoziția de pictură și prezentată monografia „Sărătenii de pe Răut”, autor – Leonid Popescu, maestru în arte, scriitor. Acum un an, pictorul și scriitorul și-a lansat cărțile consacrate deportărilor basarabenilor la Academia de Științe a Moldovei, se precizează în articolul Tatianei Rotaru.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com