Anul 1544. Filip Moldoveanul tipăreşte la Sibiu „Catehismul Românesc», prima carte tipărită în limba română.
Anul 1879. A fost inaugurată 
România, opera sculptorului italian Ettore Ferrari.
Anul 1918, A fost convocată, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea). La Adunarea Națională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi alţi 100.000 de români veniţi să susţină decizia de formare a României Mari. Cel care a deschis lucrările a fost Gheorghe Pop de Băsești, după el luând cuvântul Vasile Goldiş, care a proclamat unirea într-un singur stat a tuturor românilor. În Rezoluţia Unirii s-a specificat instituirea unui regim democratic în România, chiar a doua zi fiind alese, cu titlu interimar, forurile de conducere în stat. După înlăturarea regimului comunist, autorităţile române au stabilit ca zi naţională a ţării data de 1 decembrie.
Anul 1922. Începe construcţia în două etape (1922-1924 şi 1926-1938) a Mausoleului de la Mărăşeşti, România, în memoria ostaşilor români căzuţi în luptele pentru apărarea ţării şi reîntregirea neamului (în cripte şi gropi comune se află osemintele a 6 000 de ostaşi şi ofiţeri eroi). Arhitecţii Mausoleului de la Mărăşeşti sunt George Cristinel şi Constantin Pomponiu. Inaugurarea oficială a monumentului a avut loc la 18 septembrie 1938.
Anul 1991. S-a desfășurat Referendumul panucrainean privind independența Ucrainei. Potrivit rezultatelor plebiscitului, a fost confirmat Actul de declarare a independenței Ucrainei, adoptat la 24 august 1991 de Rada Supremă a Ucrainei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com