Biblioteca studenţilor de origine română
Vestea despre fondarea unui Cerc studenţesc între pereţii căminului de pe fosta stradă Stasiuk a istoricului oraş s-a răspândit repede printre studenţii de la Facultatea de Filologie a Universităţii cernăuţene. Numărul acelora care doreau să cunoască adevărul despre trecutul plin de glorie şi suferinţă al ţinutului de la poalele Carpaţilor, unde au trăit pe timpuri dacii liberi, a început simţitor să crească. În scopul folosirii eficiente a literaturii adunate, s-a adoptat hotărârea ca acest tezaur documentar să fie încredinţat pentru păstrare lui Arcadie Opaiţ, care, fiind căsătorit la acea vreme, dispunea de o cameră separată în cămin. Astfel, se poate afirma că la 1972, în căminul studenţesc, au fost puse bazele fondării unei Biblioteci româneşti din Cernăuţi. Directorul ei a devenit fiul unui martir al neamului, care a avut fericirea să se întoarcă la baştină din stepele fără margini ale Kazahstanului, unde a fost deportat, la 1941, de către călăii tiranului Stalin. Nu ştia atunci acest mândru fecior al Bucovinei că pentru fapta-i nobilă, peste câteva luni va împărtăşi destinul părinţilor săi şi va porni spre întinsurile nesfârşite ale Siberiei de gheaţă, fiind acuzat de către regimul totalitar comunist de „activitate antisovietică” şi „naţionalism burghez român”.
În seara unui miraculos început de noiembrie, „plin de culori”, „umbrit de dor”, cu „freamăt de viori”, când vechea capitală a Bucovinei, aşezată pe malul legendarului Prut, era înveşmântată în primenite straie, frumoase şi tainice, ale unei toamne cu „dor de primăvară” şi voalul „de frunze ruginii” încet cobora, ca „melodia unei doine”, pe cărări „acoperite de visele toamnei” şi „bătătorite de paşii cernăuţenilor”, în aceeaşi Sală de festivităţi a căminului studenţesc s-au adunat numeroşi tineri filologi de la Secţia de limbă şi literatură moldovenească, care purtau pe umerii lor „întreg neamul românesc”, pentru a participa la lucrările Cercului. La acei şedinţă au asistat lectorii universitari Ilie Popescu şi Alexandrina Cernov, docentul Mihai Dăscălescu, şefa Catedrei de Filologie moldovenească, Evghenia Pavliuk, şi prodecanul Facultăţii de Filologie, Denis Panţir. Şefa Catedrei nu cunoştea limba nemuritorului Eminescu şi doamna Alexandrina Cernov îi tălmăcea relatările vorbitorilor.
Luând cuvântul, Arcadie Opaiţ, „scăldat în raza unui frumos gând”, scuturându-şi nostalgicele plete, „umbrite de vis”, ca un pandur, a declarat cu drag că Biblioteca studenţească, această „mare şi sfântă zestre din moşi-strămoşi lăsată”, număra câteva sute de cărţi, reviste, ziare, calendare, menţionând că marele tezaur reflecta date preţioase referitoare la istoria şi cultura seculară a poporului român, cuprinzând opere ale lui Andrei Mureşanu, Vasile Cârlova, Tudor Vladimirescu, Eliade Rădulescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Constantin Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, George Creţeanu, Radu Ionescu, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, Ioan Bujoreanu, Pantazi Ghica, A. D. Xenopol, Samson Bodnărescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, George Sion, Iraclie Porumbescu, Vasile Bumbac, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Macedonski, Anghel Demetrescu, Iosif Vulcan, Matei Donici, Mihai Eminescu, Ioan Neniţescu, Alexandru Vlahuţă, Traian Demetrescu, Anton Bacalbaşa, Barbu Delavrancea, Petre Ispirescu, Ciprian Porumbescu, Andrei Bârseanu, Duiliu Zamfirescu, Ioan Brătescu-Voineşti, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Emil Gârleanu, Ion Minulescu, Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, Garabet Ibrăileanu, Vasile Laşcu, George Coşbuc, Ovid Densuşianu, Ştefan Octavian Iosif, Calistrat Hogaş, George Bacovia, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Carol Ardeleanu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, Demostene Botez, George Topârceanu, Perpessicius, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Geo Bogza, Ion Barbu, Vladimir Streinu, Constantin Kiriţescu, Tudor Muşatescu, Panait Cerna, Octavian Goga, Tudose Roman, Alexei Mateevici.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com