Președintele Petro Poroșenko a declarat că se așteaptă ca sancțiunile occidentale împotriva Rusiei să continue în pofida votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Kievul îşi exprimă deschis temerea că votul în favoarea Brexitului ar slăbi sprijinul UE pentru Ucraina și i-ar afecta determinarea de a lua măsuri împotriva Rusiei. Totodată, Poroșenko și-a exprimat speranța că Marea Britanie va rămâne într-o „Europă unită“ în pofida triumfului taberei Brexit.
„Cred că, în pofida rezultatului de la referendum, Marea Britanie va continua să rămână într-o Europă unită și va apăra valorile europene comune“, a scris Poroșenko pe contul său de Facebook. La câteva zile după şocul Brexitului, liderii europeni au acordat, marţi seară, la Bruxelles, un răgaz Marii Britanii, avertizând în acelaşi timp că este necesară angajarea divorţului acesteia de UE. Şefii de stat şi de guvern ai UE au recunoscut că „este nevoie de puţin timp ca să revină calmul“, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui dineu de lucru al celor 28 consacrat Brexitului. La rândul său, Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că „înţelege că David Cameron are nevoie de timp“, dar a insistat ca Londra să declanşeze „cât mai repede posibil“ procedura care reglementează viitoarea sa separare. „Nu avem luni de zile pentru a medita, trebuie să acţionăm“, a atras atenţia Jean-Claude Juncker. Pentru ultima sa apariţie la un summit european, David Cameron a avut dureroasa misiune de a explica usturătoarea sa înfrângere la referendumul de la 23 iunie, când 52% dintre britanici au votat pentru desprinderea de Europa. Înainte chiar de începerea summitului, europenii i-au avertizat pe britanici că Londra nu se poate aştepta la o negociere după principiile abordării selective. „Cel care părăseşte familia nu poate să se aştepte să-şi păstreze privilegiile în timp ce toate obligaţiile dispar“, a declarat cancelarul german, Angela Merkel. Între timp miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat gigant. În conformitate cu aceste propuneri radicale, statele-membre UE şi-ar pierde dreptul de a avea propria armată, propriul cod penal, propriul sistem fiscal şi banca naţională. Aceste puteri ar urma să fie transferate la Bruxelles.
Europa trece printr-o perioadă agitată. Continentul a fost lovit de terorism la Paris, Copenhaga și Bruxelles de la începutul lui 2015, se confruntă cu cel mai mare aflux de migranți de după 1945 și trebuie să gestioneze răcirea relațiilor cu Moscova după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului din Estul Ucrainei. În acest context, Brexitul este o nouă lovitură dură. Ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar că europenii rămân neputincioşi în faţa numeroaselor lor probleme. “Această situaţie ar putea fi exploatată de Rusia lui Vladimir Putin, sau de liderii chinezi, foarte dornici să-și extindă influența, afirmă liderii europeni”.
BREXIT – DIVORŢUL SECOLULUI
