Pentru mine personal luna august este luna în care s-a născut poetul bucovinean Ilie Motrescu din Crasna Storojinețului. Anul acesta, la 18 august ar fi împlinit 81 de ani. Ne vine greu să ne imaginăm cum ar fi arătat poetul la 81 de ani. Pentru noi și pentru eternitate el a rămas mereu tânăr, de 28 de ani neîmpliniți, așa cum l-am cunoscut din pozele ce mi le-au pus la dispoziție membrii familiei sale. Cu părere de rău, personal, nu l-am cunoscut în viață pe poetul crăsnean, aveam doar 9 ani când a fost asasinat. L-am cunoscut puțin prin anii de studenție citindu-i cele câteva versuri ce au putut fi găsite, dar și din scurtele relatări ale rudelor și prietenilor de condei.
Am luat cunoștință mai îndeaproape de soarta-i tragică și marele talent abia pe la începutul anilor 2000. I-am cunoscut pe frații și sora din Crasna, pe foștii colegi de serviciu de la ziarul «Zorile Bucovinei», pe foștii prieteni și cunoscuți. Am citit opera de valoare a poetului, mai ales după apariția cărții «Hora vieții», ediție îngrijită de Ion Țâbuleac din Moldova (acum trecut și el în lumea celor drepți). M-a impresionat până în adâncul sufletului totul ce a scris în scurta-i viață. Am publicat zeci de articole în toate ziarele și revistele noastre bucovinene, dar și în unele ziare și reviste din România și Moldova. Am scris chiar și în limba ucraineană câteva relatări despre marele nostru bucovinean pe care le-am publicat în mai multe ziare ucrainene.
Pe parcursul anilor am publicat patru cărți despre poet și opera sa – „Ilie Motrescu – coborâtor din semeția dacă”, „De-a pururi logodit cu tinerețea”, „Nestinsă-i făclia Poetului”, „Cu gândul la poetul Ilie Motrescu”. Am mai scos de sub tipar ediția bilingvă a primului volum de versuri ale poetului crăsnean „Cântarea Carpaților” (traducere în limba ucraineană – Maria Gulei), cât și folclorul cules de poet, pe care l-am intitulat „Pagini de folclor crăsnean”. Am scos la biblioteca din Storojineț și un indice bibliografic în limbile română și ucraineană dedicate poetului.
Am organizat prin satele noastre bucovinene, la Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Prisăcăreni, Storojineț, Hliboca, cât și la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți întâlniri cu rudele poetului, prezentări de carte, comemorări, omagieri. Am fost prezentă la Crasna, Cernăuți, Chișinău, România la toate omagierile și lansările de carte dedicate lui Ilie Motrescu, la care am fost invitată alături de familia sa, dar și de alți oameni de bună credință. Nu în zadar, regretatul ziarist Dumitru Covalciuc m-a numit „cronicara familiei Motrescu”. Pe parcurs am scris și despre frații și sora de la Crasna, le-am ajutat să-și publice cărțile.
Vreau să le mulțumesc acum la ceas aniversar pentru Poet, familiei sale din Crasna care mi-au pus la dispoziție toate materialele necesare pentru a cunoaște îndeaproape viața și opera fratelui lor. Aduc sincere mulțumiri fratelui Constantin (Tatinuț) din Crasna și fratelui Grigore din Basarabia. Îmi plec cu pioșenie capul în fața memoriei luminoase a fraților săi trecuți și ei prea devreme în lumea umbrelor: Ștefan, George și Nicolae, cât și surorii sale Maria pe care i-am cunoscut și le-am apreciat talentul, generozitatea și omenia.
De asemenea sincere mulțumiri ziarelor românești și ucrainene din ținut care mi-au publicat de-a lungul anilor materialele referitoare la poet, despre măsurile dedicate lui, lansărilor de carte etc. – „Zorile Bucovinei”, „Libertatea Cuvântului”, „Concordia”, „Plai Românesc”, „Arcașul”, Almanahul „Țara Fagilor”, revista „Familia”, „Gazeta de Herța”, „Monitorul de Hliboca”, „Meleag Natal” (Storojineț), „Vidrodjenia”, „Ridnyi Crai”, „Novyi Deni”, „Osvita Bucovynî” ș.a.
N-aș vrea să uit nici de alți oameni de suflet mai mult sau mai puțin cunoscuți care au scris și au publicat despre poetul crăsnean, i-au dedicat versuri și articole de proză, ba mai mult chiar i-au pus unele poezii pe note muzicale. Toată prețuirea mea distinsei și regretatei doamne scriitoare Mariana Gurza din Timișoara, a cărei rădăcini bucovinene au adus-o, cât a fost în viață, mereu cu gândul la baștina părinților ei. Ilustra doamnă nu odată a publicat materialele mele dedicate lui Ilie Motrescu în periodicele din România. Cel mai frumos cadou ni l-a făcut nouă tuturor prin publicarea volumului „Apropieri”, unde a inclus câteva materiale de ale mele, dar și ale ei proprii despre opera poetului crăsnean, Ilie Motrescu. În special sunt referiri la volumul său de debut „Cântarea Carpaților”. De asemenea, în permanență a publicat în revista „Logos și Agape” ce apărea online la Timișoara materialele mele dedicate memoriei poetului martir al neamului nostru. Alese cuvinte de laudă am pentru poeta și traducătoarea ucraineană Maria Gulei care a tradus în întregime volumul de versuri „Cântarea Carpaților”. Datorită acestor traduceri opera începătoare a poetului a ajuns în zeci de școli și biblioteci ucrainene. Aceleași mulțumiri din suflet le aduc pictorului ucrainean Mykola Bendas care, la rugămintea mea, a pictat excelent portretul poetului Ilie Motrescu și meșteriței populare ucrainene, Liubov Vascul, care a cusut chipul său pe pânză. În lemn chipul poetului a fost sculptat de poetul și avocatul Emil Ianoș din România. Cu un cuvânt bun aș vrea să-l pomenesc acum pe regretatul compozitor și scriitor ucrainean, Kuzma Smal, care a pus pe note muzicale versuri ale poetului român din culegerea „Cântarea Carpaților”. Le mulțumesc din suflet scriitorilor români Laurențiu Dragomir din București și Ion Țâbuleac din Chișinău care au publicat cărți de și despre Ilie Motrescu. Le sunt recunoscătoare tuturor acelora care în cărțile lor de proză sau poezie, în antologii, volume comune l-au inclus și pe poetul Ilie Motrescu. N-aș vrea să-i uit nici pe ziariștii, poeții, bibliotecarii, profesorii, studenții, elevii, lucrătorii căminelor culturale din ținut care în diferite părți, în diferite perioade, în diferite limbi au publicat, au scris, au organizat manifestări, întâlniri, comemorări, lansări de carte și vor mai face acest lucru și de acum încolo.
Un minunat gest de mare recunoștință pentru poetul crăsnean a făcut neobositul domn Laurențiu Dragomir, directorul Asociației APP Protecția Patrimoniului din București. Anul trecut, la cei 80 de an ai poetului–martir din Crasna Putnei, a organizat mai întâi o expoziție și un Simpozion la Muzeul Literaturii române din București. A pregătit materiale de o mare importanță dedicate poetului crăsnean. Pe urmă tot prin sârguința sa, a transmis aceste materiale Gimnaziului din Crasna. Tot aici a avut loc și comemorarea acestui vrednic fiu al Crasnei, evenimente despre care s-a scris în ziarele noastre. Anul acesta urmează să aibă loc încă o manifestare dedicată lui Ilie Motrescu.
O mare contribuție la cunoașterea și valorificarea operei poetului bucovinean și-au adus și Societățile românești „Mihai Eminescu”, „Golgota”, „Junimea”. În special sub egida Societății „Junimea” au fost organizate cinci ediții ale Festivalului de poezie pentru copii și tineret «Ilie Motrescu».
Numele poetului crăsnean Ilie Motrescu va dăinui de-a pururi în inimile noastre.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com