Cea mai frumoasă podoabă de pe ramurile arborelui neamului

5 3 F 1

Festivalul „Mărțișor”, una dintre cele mai ample acțiuni culturale organizate de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, a ajuns la cea de-a 27 ediție. 27 de primăveri, începute sub semnul tradiției spirituale românești. 27 de primăveri asociate cu renașterea culturii neamului nostru de pe aceste meleaguri mioritice, or, tradiționalul Mărțișor este semnul primenirii. Nu în zadar după ce se termină prima lună de primăvară, numită în popor Mărțișor, oamenii leagă mărțișoarele purtate în piept pe ramurile pomilor fructiferi să le fie spornică munca în decursul anului. Vorbind la figurat, Mărțișorul este cea mai frumoasă podoabă de pe ramurile arborelui neamului. Despre alte semnificații ale Mărțișorului  a amintit în cuvântul său de salut reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin.

Actuala ediție a festivalului, spre deosebire de cele precedente, a fost deschisă de tinerii muzicanți, membri ai Orchestrei de muzică populară „Mugurel”, condusă de Artistul emerit al Ucrainei, Nicolae Hacman, având-o ca solistă la nai pe Patricia Ivaneț din Voloca, precum și pe solista vocalistă Marinela Amihalachioaie din Molnița, care evoluează și ca violonistă.

5 3 F 2

De această tradiție  autentică a Mărțișorului  și-au amintit tinerii artiști din Ansamblul „Mugurelul” de la Casa de cultură din Pătrăuții de Jos, îndrumați de Larisa Chedic și Natalia Balan. Ei au ieșit pe scena festivalului cu un pom împodobit cu mărțișoare. Anume colectivul coregrafic din Pătrăuții de Jos a fost menționat la prima ediție a Festivalului „Mărțișor” pentru originalitate și autenticitate. Această ștafetă este dusă mai departe de altă generație, în componența altui colectiv, cu o altă denumire de primăvară, dar și cu premii câștigate la festivaluri și concursuri în România.

Cu voci cristaline și cu dragoste curată față de tradiția populară au evoluat elevii de la Liceul „Ștefan cel Mare” din Ropcea, membri ai ansamblului „Izvorașul”, condus de Victoria Costinean, lucrătoare emerită a culturii din Ucraina. După compoziția cu cântece tradiționale de primăvară, Victoria Costinean a ținut să mulțumească Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru susținerea primită. În rezultatul realizării unui proiect, pentru toți membrii ansamblului au fost procurate costume naționale românești noi.

5 3 M 1

Insuflă multe speranțe elevii tuturor școlilor românești și căminelor culturale,  care s-au prezentat la festival: de la Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți – Ansamblul „Melodia”; din Boian – Ansamblul „Miorița” (conducător artistic Maria Basaraba) și Ansamblul „Speranța” (Elena Toma); Godinești – Ansamblul folcloric (Carina Scripcaru); Marșinți – Ansamblul coregrafic (Ema Mândrescu); Tărăsăuți – grupele „Clopoțeii” și „Aura” (Natalia Andrieș); Ostrița-Mahala – Ansamblul etnofolcloric „Urmașii lui Ștefan” (Elena Nandriș).

Alături de rapsodul popular Nicolae Mintencu din Voloca, Ansamblul „Țărăncuța” din Marșinți în frunte cu Sofia Roșca, au dăruit frumoase mărțișoare muzicale interpretele Carolina Jitaru, Natalia-Camelia Proțiuc, Ala Caștelean, Natalia Savca, precum și tinerele speranțe Sabrina Jar din Cernăuți, surorile Sofia și Anastasia Poclitar din Boian.

Vom mai menționa că pentru prima dată în cadrul Festivalului „Mărțișor” a răsunat muzica clasică. Pianista Lilia Holomeniuk a interpretat piese de compozitorii români Ciprian Porumbescu și Carol Miculi. N-au uitat de tradiția românească nici muzicanții din Grupul „Dinastia” din Ceahor, condus de Marian Gabor.

5 3 M 2

Moderatorii, Cătălin Șcerbaniuc și Marinela Cârciu, au oferit cuvântul oaspeților din România: Viorica Macovei și Ioan Ițco de la Suceava. Delegația din Dorohoi a fost condusă de profesorul Vasile Adăscăliței.

Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, organizatoarea festivalului, a menționat că toate cele 27 de ediții ale lui au fost susținute de autoritățile locale. Iar actuala ediție este deosebită prin faptul că a fost concepută ca o acțiune de binefacere, iar banii adunați vor fi folosiți la tratarea ostașilor răniți de pe front. Este o datorie creștinească față de cei care ne apără țara de ostilitățile războiului.  Pacea este cea mai sinceră dorință a noastră și atunci când vom prinde mărțișorul pe o ramură înflorită, vom rosti în primul rând cuvântul „pace”. Sub cerul pașnic primăvara își arată din plin frumusețea, iar omul creează și prosperă.

5 3 M 3

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий