„Naţionaliştii români”
Cu jumătate de secol în urmă, în oraşul lui Alexandru cel Bun a sosit timpul „ce desparte gândul rău de fapta bună”. Atunci, netoţii, acei care „au rostul lor sub soare”, au confiscat cărţile adunate, încărcate cu adevăr şi istorie, scrise într-o limbă „ca un fagure de miere”. Într-o zi geroasă de iarnă, „Când ne croiam prin viscole cărări”, adunând în suflete binecuvântările cerului, când se „aprind candele în visuri” şi „dorul prinde viaţă”, a fost distrusă Biblioteca studenţească, acel „cuib de înţelepciune”, condamnând „arta neamului la moarte” şi pământul strămoşesc „de la tălpi până la brâu”. La începutul lui 1973, comitetul regional Cernăuţi al Partidului Comunist al Ucrainei a primit o vastă informaţie, alcătuită de către KGB-ul sovietic, în care se menţiona: „În decembrie 1972, poporul sovietic, întreaga omenire progresistă a sărbătorit cea de-a 50-cea aniversare a constituirii Uniunii Sovietice. În timpul acestor manifestări jubiliare, poporul nostru multinaţional cu o deosebită mândrie a făcut bilanţul drumului de jumătate de secol, raportând despre succesele obţinute în lupta sa eroică. În aceste zile memorabile ţara şi-a trasat viitoarele perspective în procesul victorios de triumfare a comunismului.
În Universitatea de Stat din Cernăuţi a fost descoprit un grup de studenţi de la Facultatea de Filologie, pătrunşi de sentimentul naţionalismului burghez român, care adunau, păstrau şi studiau literatură antisovietică, editată în România regală, şi care conţine chemări incendiare, îndreptate împotriva comuniştilor şi statului sovietic”.
În fruntea acestui grup, după cum rezultă din informaţia dată, se aflau:
Subsemnatul, născut pe data de 18 iunie 1949, în satul Molniţa, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, român, student în anul patru, Secţia moldovenească, care, la 1966, avea intenţia să se adreseze Ambasadei României în Uniunea Sovietică cu scopul să obţină cetăţenie română.
OPAIŢ Arcadie al lui Silvestru, născut pe data de 28 februarie 1948, în satul Cireş, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi, român, student în anul patru, Secţia ruso-moldovenească.
MEDVIDI Vasile al lui Vasile, născut în 1948, în satul Hreaţca, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, român, student în anul trei, Secţia moldovenească.
TABARCEA Serghei al lui Alexie, născut în 1954, în satul Larga, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, student în anul întâi, Secţia moldovenească.
Astfel, membrii Consiliului Cercului studenţesc de limbă şi literatură română, care îşi iubeau Patria şi Neamul, s-au transformat în naţionalişti români, iar cărţile din Biblioteca studenţească, apărute în România până la instaurarea puterii socialiste, când autorii erau liberi şi credeau în scrisul lor, adunate de către studenţii cernăuţeni, au devenit „cărţi antisovietice, îndreptate împotriva comuniştilor”.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com