Teatrul, ocrotit de zeii antici
La începutul secolului al XX-lea, comunitatea cernăuţeană a cerut să fie ridicată o capodoperă arhitectonică pe piaţa din centrul oraşului, unde se vindeau cereale şi peşte, cu atât mai mult că amenajarea pieţii a început mai înainte cu câteva decenii. Cu acest scop, de la Viena a sosit la Cernăuţi arhitectul, autorul proiectelor mai multor teatre, Ferdinand Fellner junior. Oraşul a exercitat asupra lui o impresie colosală şi arhitectul austriac a acceptat propunerea cernăuţenilor. Împreună cu Hermann Helmer, el a creat un atelier de arhitectură, specializându-se în construcţia teatrelor din Europa. Ei porneau de la un proiect gata, care în timpul construcţiei era acomodat la specificul local. La Cernăuţi reprezentantul firmei Fellner şi Helmer a devenit Joseph Schreiber.
Ceremonia deschiderii Teatrului de la Cernăuţi a avut loc la 3 octombrie 1905 sub acompaniamentul muzicii nemuritoare a lui Ludwig van Beethoven.
Edificiul cu o faţadă originală prezintă o îmbinare a câtorva stiluri: neo-renașterii, neobarocului şi secesiunii. Interiorul a fost executat în stilul barocului: culorile cu nuanţe calde, acoperire luxoasă de substanță uscată şi folosirea draperiilor. Parterul, lojele şi amfiteatrul corespund canoanelor teatrale. Decoraţiunile originale, figurile antice, scena exercită o impresie de neuitat asupra spectatorilor.
Faţada teatrului este înfrumuseţată cu grupuri sculpturale după motivele mitologiei Greciei antice. În nișele pereților laterali sunt plasate busturile din marmură ale corifeilor culturii mondiale. În a doua jumătate a secolului al XX-lea la aceste busturi au fost adăugate încă două: ale lui Taras Şevcenko şi Aleksandr Puşkin.
În anul 1907 în faţa Teatrului din Cernăuţi a fost ridicat monumentul lui Friedrich Schiller, numele căruia îl purta această instituţie de cultură. În perioada interbelică Teatrul cernăuţean a fost numit în cinstea lui Vasile Alecsandri, iar piaţa din faţa Teatrului, de asemenea, a fost numită Alecsandri.
Din 1954 Teatrul din Cernăuţi poartă numele Olgăi Kobyleanska. În faţa Teatrului, în noiembrie 1963 a fost inaugurat monumentul scriitoarei, care, în 1980 a fost înlocuit cu altul nou, creat de sculptorii cernăuţeni A. Skiba şi M. Miroşnicenko, arhitect fiind O.Taratuta.
Edificiul Teatrului din Cernăuţi se aseamănă cu cele ale teatrelor din Odesa, Iaşi şi Viena.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberi.com