Ciprian Porumbescu omagiat la Cernăuți, la Școala Populară de Artă care-i poartă numele

4 11 F 3

Se încheie „Anul Ciprian Porumbescu”, consacrat împlinirii a 170 de ani de la nașterea și 140 de ani de la moartea autorului nemuritoarei „Balade”. La Cernăuți, unde viitorul compozitor și-a făcut studiile, a participat la activitatea Societății  „Arboroasa”, la organizarea și desfășurarea suitei de acțiuni și-a adus o mare contribuție Centrul Bucovinean de Artă (director Iurie Levcic) și Școala Populară de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu”. Punctul culminant al acestui program este Ediția a cincea a Festivalului-Concurs Internațional de muzică vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”. Concursul și concertul de gală a fost precedat de Simpozionul internațional „Bucovina – cântec de baladă”, el fiind consacrat vieții și creației lui Ciprian Porumbescu. Simpozionul a început cu un recital muzical, susținut de membrii Ansamblului „Perla” de la Școala Populară de Artă „Ciprian Porumbescu”, avându-i ca soliști pe Anastasia Uncu și Anatolie Balagura, care în decursul ultimelor luni au participat cu succes la festivaluri și concursuri internaționale peste hotarele Ucrainei. Acești copii talentați și stăruitori, care se orientează spre perlele culturii muzicale românești, au fost menționați de Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu. Nu întâmplător sesiunea de comunicări științifice a fost moderată de președinta Asociației „Arboroasa” din Suceava, Marioara Calancea. Această asociație conlucrează pe parcursul mai multor ani cu Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuți. Ea a prezentat prelegerea având ca temă   conceperea și promovarea culturii pentru popor ca pedagogie socială. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, a prezentat o comunicare despre procesul „Arboroasei” în viziunea lui Mihai Eminescu și Leca Morariu. Se știe că Ciprian Porumbescu, ca și alți patru membri ai conducerii Societății „Arboroasa”, a fost arestat de autoritățile austriece pentru promovarea politicii românești. Arhivistul și scriitorul Dragoș Olaru a relatat despre întâlnirea sa cu strănepoata lui Ciprian Porumbescu, Stanca Scholz-Cionca, pe care a însoțit-o pe  urmele de la Cernăuți ale slăvitului compozitor. De altfel ruda lui Ciprian Porumbescu a poposit de două ori la Cernăuți, în cadrul acțiunilor prilejuite de „Anul Ciprian Porumbescu”. Chiar a trecut pragul Centrului Bucovinean de Artă. Dragoș Olaru a opinat încă o dată că la Cernăuți sunt mai multe locuri legate de numele lui Ciprian Porumbescu, care se cer menționate prin plăci comemorative.

4 11 F 4

Etnologul Smaranda Mureșan din Bistrița-Năsăud a prezentat o expertiză referitoare la patrimoniul cultural imaterial. Președinta Fundației Culturale „Leca Morariu” din Suceava, Maria Olar, a făcut comunicarea „Câteva însemnări despre viața și creația lui Ciprian Porumbescu ale ilustrei interprete a melosului ciprianesc, Octavia Leca Morariu”.

4 11 F 5

În cadrul simpozionului au avut loc câteva lansări de carte: Cătălin Brăteanu, directorul Centrului Cultural „Bucovina”, a prezentat volumul „Ciprian Porumbescu necunoscut” de Constanța Cristescu, istoricul Ioan Abutnăriței de la Vatra Dornei a adus la Cernăuți patru volume ale monografiei lui Leca Morariu „Iraclie și Ciprian Porumbescu”. Profesoara și poeta Paraschiva Abutnăriței a venit cu volumul „Ciprian Porumbescu. În marginea imperiului”, semnat de Mircea Diaconu. Iar scriitoarea cernăuțeană, Maria Toacă,  a prezentat cartea recent apărută „Boianul meu cu inima română”, în care este inclus un material despre perioada de aflare la Boian a lui Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului și duhovnicul acestui minunat sat din Bucovina.

4 11 F 6

La 3 noiembrie, la Centrul Bucovinean de Artă s-a desfășurat etapa de preselecție a Festivalului-Concurs Internațional de muzică vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”, ediția a cincea, iar duminică, la Filarmonica Regională va avea loc concertul de gală.

4 11 F 7

Fotografii din rețelele de socializare.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий