Meleag natal: meridian spiritual
Colincăuţiul (se întâlneşte şi denumirea Colencăuţi) a fost până la actuala reformă teritorial-administrativă unicul sat cu populaţie românească din raionul Hotin. El era situat la hotarul raioanelor Noua Suliţă şi Hotin. Originea denumirii lui este pur românească – „satul pe coline”. În documentele despre prima atestare din 13 iulie 1575 Colincăuţiul figurează cu denumirea de „Culiceni”.
Locuitorul Colincăuţiului, Isidor Ursu, s-a aflat în detaşamentul trimis de domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, să ajute oastea zaporojeană a lui Bogdan Hmelniţki în războiul de eliberare naţională de la mijlocul secolului al XVII-lea. În 1654 Isidor Ursu s-a întors în sat, unde i s-a repartizat pământ şi pe o parcelă a ridicat o biserică din lemn. Lăcaşul de închinare a funcţionat mult timp până ce în a doua jumătate a secolului al XIX-lea un incendiu a mistuit biserica din lemn. Noua biserică, din piatră, a fost construită timp de zece ani, fiind sfinţită în 1893, în ziua praznicului Înălţarea Domnului.
Prima şcoală din sat a fost deschisă prin anii 70-80 ai secolului al XIX-lea. Actuala clădire a şcolii a fost dată în exploatare în anul 1985. Copiii Colincăuţiului o perioadă de timp au făcut carte în limba maternă. În anii 80 ai secolului XX s-a trecut treptat la învăţământul în limba ucraineană. Elev al şcolii din Colincăuţi a fost academicianul Luchian Anaticiuc, preşedintele Academiei Internaţionale de Termoelectrică, precum şi Mitropolitul Chişinăului şi Întregii Moldove, Vladimir. Au slăvit şi slăvesc Colincăuţiul şi alte personalităţi vestite, originare din acest sat, care s-au afirmat în diverse domenii.
Colincăuţiul este un sat al livezilor. Pomicultura este practicată aici de mult timp, iar când, după desfiinţarea colhozului, sătenii şi-au primit cotele de pământ, mai fiecare gospodar tinde să aibă livadă intensivă, aceasta constituind o sursă sigură de venit. Însă, e regretabil faptul că în mijlocul acestor livezi intensive se usucă arborele limbii române. La Colincăuşi o vorbesc mai mult bătrânii.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com