Convenție care a dus la creșterea influenței otomane în Principatele române

19 04 2021 LC IST 1

La 19 aprilie 1849, stil vechi, a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care a consfinţit în plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din ţările române – Moldova și Valahia. 

Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să instaleze un guvern liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut. Convenţia prevedea numirea domnilor de către sultan pentru un termen de şapte ani, cu avizul Rusiei, fiind anulate astfel principiul domniei pe viaţă şi principiul alegerii domnitorului de către ţară. De asemenea, se prevedea desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative (Divanuri ad-hoc), cu un număr restrâns de boieri numiţi de domn. Erau și alte restricții, dar era acceptată staţionarea trupelor de ocupaţie ruso-otomane în Principatele Moldovei şi Valahiei pentru a reprima orice mişcare insurecțională (25 000 soldaţi de fiecare parte, ulterior reduşi la 10 000 de fiecare parte).

Sunt numiţi domni pământeni Barbu Ştirbei în Valahia şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova.

Prezenţa militară comună ruso-otomană a fost menţinută până în 1851. Convenţia de la Balta-Liman și-a pierdut valoarea odată cu izbucnirea războiului Crimeii, în timpul căruia Principatele Moldovei şi Valahiei au căzut sub ocupaţia militară austriacă. Statutul Principatelor a fost modificat în 1856 prin Tratatul de la Paris.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий