„Mașina cu poeți” a făcut popas la Crasna lui Ilie Motrescu, unde, potrivit afirmației poetului-martir, „sub muntele acesta neamul meu/ răsare-ntre pământ și Dumnezeu”. Doar un munte desparte minunata localitate Crasna, aflată în prezent în componența Ucrainei, de „Ierusalimul românesc” Putna, unde „cu brațul vlăguit de grele arme/sub muntele acesta Ștefan doarme…”. Și, iată, la 22 octombrie, în ordinara „duminică a poeziei”, membrii Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți-Suceava) s-au întrunit la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna. Unii oaspeți din România au parcurs drumul din „geografia poetică”, descrisă prin anii 60 ai secolului trecut de Ilie Motrescu în poemul său „Semn”, drumul ce leagă Crasna de Mănăstirea Putna, cu vama nouă „Crasnoilsc – Vicovu de Sus”. Este o nouă deschidere dinspre Ucraina spre România și Uniunea Europeană.
La Liceul din Crasna, ridicat de constructorii ucraineni pe mijloacele financiare ale României cu mai bine de douăzeci de ani în urmă, membrii Cenaclului au fost primiți cu pâine și sare și conduși de directoarea Larisa Bruja și primarul Comunității Teritoriale Crasna, Ștefan Dragun, în Muzeul „Ilie Motrescu”. Aici a fost cinstită memoria poetului crăsnean, victimă a regimului totalitar sovietic pentru îndrăzneala lui de a căuta ceea „ce-am pierdut și ce-n-avem,/ ce-am văzut, ce n-am crezut/ printre stele și prin lut”, precum și a distinsului poet cernăuțean Ilie Tudor Zegrea, de la moartea căruia s-a împlinit exact un an. Ilie Motrescu și Ilie Tudor Zegrea au fost buni cunoscuți, fiind ambii angajați la redacția ziarului „Zorile Bucovinei” și, după spusele lui Ilie Tudor Zegrea, s-au întâlnit chiar în ziua când Ilie Motrescu a plecat la Crasna, să-și vadă rudele. A fost ultima lor convorbire, căci în pădurea Crasnei a fost întreruptă „hora vieții” poetului-martir. Aici, în acest muzeu, te convingi că, deși Ilie Motrescu se considera „mic fenomen, zvon de spic în holda vieții”, prin opera sa modestă ca volum el ne-a lăsat momente de adevărată revelație artistică. De menționat că muzeul a fost deschis în 2022, în preajma jubileului de 80 de ani al poetului Ilie Motrescu, la aceasta contribuind Laurențiu Dragomir de la București, reprezentant al Asociației pentru protecția patrimoniului.
Un cuvânt în memoria lui Ilie Tudor Zegrea a rostit în incinta muzeului Doina Colesnicov, profesoară de română la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, soția regretatului poet. Ea a accentuat că Ilie Motrescu și Ilie Tudor Zegrea au fost ca niște frați de cruce, care au ars ca o făclie pentru cauza națională, iar Crasna a fost pentru Ilie Tudor Zegrea a doua localitate scumpă după Sinăuțiul său natal. Poetul Nicolae Șapcă a citit sonetul, scris acum un an la moartea lui Ilie Tudor Zegrea, comparându-l cu un „crin îngândurat”. Este o metaforă elocventă, deoarece această floare sfântă, prezentă în icoane, se întâlnește foarte des și în poemele lui Ilie Tudor Zegrea, având semnificații profunde.
În deschiderea ședinței Cenaclului literar „Mașina cu poeți” gazdele s-au străduit să le demonstreze oaspeților că se află într-un colț de eternitate al Bucovinei cu numele Crasna. Profesoara Maria Iliuț a relatat despre cele mai importante momente din istoria Crasnei, amintind neapărat despre teatrul folcloric al Malăncii, respectat de crăsneni de-a lungul veacurilor. Crasna, a spus doamna profesoară, este unicul loc pe pământ unde urșii au aripi. Sunt urși fantastici, iar aripile lor sunt din paie care, datorită filmului „Malanca de la Crasna”, au devenit cunoscuți în întreaga lume. Apoi au urmat horele și cântecele populare de la Crasna, în interpretarea elevilor Liceului. Unul dintre moderatori, Constantin Horboveanu din Suceava, a constatat că astfel ședințele cenaclului s-au transformat în adevărate „zile de sărbătoare”.
Conform tradiției, în semn de recunoștință la fiecare ședință este citită neapărat o poezie a lui Vasile Tărâțeanu, regretatul nostru poet și unul dintre inițiatorii acestei întruniri literare transfrontaliere. Are onoarea să facă acest lucru fiica poetului, Cristina Tărâțeanu. Istoricul din Vatra Dornei, Ioan Abutnăriței, care de fiecare dată prezintă un scurt istoric al localității unde se desfășoară ședința în cauză a cenaclului, a completat-o pe profesoara Maria Iliuț cu date interesante despre vestita Malancă din Crasna, precum și despre trecerea lui Mihai Eminescu prin Crasna, cu ocazia organizării primei sărbători de la Mănăstirea Putna. Iar istoricul Vasile Adăscăliței din Dorohoi a dăruit gazdelor o carte de zile mari – „Istoria ilustrată a României”. Un mesaj de salut a adresat gazdelor și membrilor cenaclului reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, Florin Stan.
Partea literară, în care a predominat verbul inspirat de toamna aurie, a fost susținută de oaspeții Dorel Lungu, Paraschiva Abutnăriței, Gabriel Todică, Grațiela Țurțu, Vasile Aioanei, Gabrierla Braha, George Sainciuc, Valerian Bedrule, Dumitru Parasca, Andrei Breabăn, Gheorghe Vârgănici, Marcel Flocea. Poeții din regiunea Cernăuți, Nicolae Șapcă și Gheorghe Ungureanu, s-au prezentat la această ședință a Cenaclului „Mașina cu poeți” cu impresii proaspete și calde de la Festivalul de poezie din Sighetul Marmației, unde a fost instituit Premiul „Ilie Tudor Zegrea”. Doina Bojescu a recitat și o poezie de Ilie Motrescu, subliniind că a ilustrat o plachetă de versuri a poetului-martir, apărută cu ani în urmă. Au completat recitatul de poezie Vasile Bâcu, Vasile Carlașciuc și Tatiana Golciuc, iar Dorin Misichevici a citit un fragment de proză. Poeții jurnaliști Nicolae Șapcă și Vitalie Zâgrea au lăsat pentru elevii Liceului „Alexandru Ilschi” din Crasna numere proaspete ale revistelor pentru copii „Recreația Mare” și „Prichindeii”, editate de ei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com