Mahala este nu numai una din cele mai mari vetre româneşti din regiunea Cernăuţi, cu lauri ai istoriei voievodale, cu laurii renaşterii naţional-culturale din secolele XIX şi XX, dar şi cu adâncă rană necicatrizată, cauzată de regimul totalitar comunist. Din Mahala au fost ridicate şi duse în siberii sute de familii, considerate ostile acestui regim inuman, sute de locuitori din acest sat au stropit cu sângele lor zăpada din Lunca Prutului în iarna anului 1941, încercând să fugă în România, pentru a scăpa de teroarea bolşevică, instaurată în ţinut la sfârşitul lui cireşar 1940.
Întru comemorarea fiilor şi fiicelor satului, care au murit în Lunca Prutului în floarea vârstei, la cimitirul din Mahala, unde în 1942 au fost reînhumate creştineşte rămăşiţele pământeşti ale acestor martiri, în fiecare an, la început de februarie, are loc mitingul de doliu, organizat de autorităţile locale.
La 7 februarie anul curent parastasul din cimitirul din Mahala a fost oficiat de un sobor de preoţi, în prezenţa consătenilor, reprezentanţilor Primăriei, Consulatului General al României la Cernăuţi, Societăţii panucrainene „Golgota”, mediilor de expresie românească din regiune. La mitingul de doliu a luat cuvânt şi Petru Grior, primul preşedinte al Societăţii „Golgota”, actualmente directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi.
–Au fost două încercări de a trece frontiera în România – în ianuarie şi februarie 1941. Despre nereuşita şi tragedia primului grup de oameni s-a aflat, însă aceasta nu i-a oprit pe sătenii, hotărâţi să treacă peste sârma ghimpată şi să scape de regimul totalitar. Majoritatea lor au fost din Mahala. Este o faptă creştină de a-i pomeni, de a aprinde lumânări la mormintele lor. La 14 februarie se va desfăşura în Lunca Prutului, la crucea ridicată de Primăria satului Mahala în locul tragediei. Centrul nostru a cercetat mai multe documente de arhivă, am dat publicităţii date despre soarta majorităţii martirilor. Dar continuăm să lucrăm pentru ca în istoria neamului românesc de pe acest ţinut mioritic să fie cât mai puţine pete albe, a declarat domnul Petru Grior.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
Foto – contul de Facebook D. Zaidel