La finele săptămânii curente, la Cernăuţi s-a aflat într-o vizită de lucru o delegaţie din capitală, alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei şi Serviciului de Stat pentru Politica Etnică şi Libertatea de Conştiinţă al Ucrainei. Vineri, demnitarii din Kiev au avut întâlniri la Administraţia Militară Regională Cernăuţi, au vizitat câteva şcoli cu limba română de predare şi au discutat cu reprezentanţii mai multor şcoli româneşti din ţinut. Ziua de sâmbătă a fost consacrată întâlnirilor cu reprezentanţii comunităţilor naţionale din regiune. Prima întâlnire de acest fel a avut loc la Palatul Naţional al Românilor din centrul Cernăuţiului. La dialogul cu reprezentanţii societăţilor naţional-culturale româneşti au participat adjunctul șefului Serviciului de Stat pentru Politica Etnică și Libertatea de Conștiință al Ucrainei, Igor Lossovski, șeful Secţiei de Cooperare cu Comunitățile Etnice din cadrul Serviciului vizat, Viktor Kovrei, adjunctul şefului Administrației Regionale de Stat din Cernăuți, Iulia Hriţcu-Andrieş, precum și reprezentanți ai Direcţiei de Cultură a Administrației Militare Regionale Cernăuți.
Discuţia s-a axat pe tema modificării Legii Ucrainei „Cu privire la minorităţile (comunităţile) naţionale”, care urmează să fie adoptate de Parlament, cu luarea în considerare a propunerilor din partea comunităţilor naţionale şi recomandărilor Comisiei Europene. Igor Lossovski s-a referit şi la Programul naţional-cultural de stat „Unitate în diversitate”, care urmează să fie implementat în perioada 2024-2034. Igor Lossovski a accentuat că nici legea şi nici programul de stat nu prevede asimilarea, ci dezvoltarea etniilor minoritate. Din acest moment au şi început discuţiile. Reprezentanţii intelectualităţii româneşti, prezenţi la întâlnire şi pregătiţi mai mult pentru o abordare mai amplă a problemelor învăţământului în limba maternă, au atras atenţia asupra momentelor care îngrijorează comunitatea românească. Ei au argumentat că absolvenţii şcolilor cu limba română de predare însuşesc bine limba de stat – ucraineana – şi se pot încadra în societatea ucraineană. Iar pentru ca o minoritate etnică să se dezvolte, ea are nevoie de învăţământul în limba maternă, iar cotele propuse de Legea educaţiei nu stimulează acest lucru, opinie exprimată de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, de Nicolae Şapcă, redactorul-şef al ziarului „Monitorul Bucovinean” şi vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, de Cristina Paladean, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene, preşedinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, de Carolina Jitaru, jurnalistă. Doctorul în filologie, Cristina Paladean, a cerut autorităţilor de la Kiev să rezolve problema „limbii moldoveneşti”, limbă nerecunoscută de ştiinţa lingvistică, dar cu care continuă să se specule în regiunea Odesa. În această privinţă activistul public Dumitru Caulea a dat unele exemple concrete. Rodica Timiş de la Centrul orăşenesc de dezvoltare profesională a cadrelor didactice a vorbit despre importanţa realizării unor proiecte europene şi menţinerea relaţiilor de parteneriat cu şcoli din România pentru dezvoltarea şcolilor cu limba română de predare din regiunea Cernăuţi. Demnitarilor din Kiev li s-au înmânat propunerile comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi referitoare la modificările la Legea „Cu privire la minorităţile (comunităţile) naţionale”.
Asemenea discuţii delegaţia de la Kiev a purtat şi cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale din regiunea Cernăuţi – poloneză, evreiască, germană, armeană şi azeră.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com