S-au împlinit 158 de ani de la naşterea Ecaterinei Mandicevschi – o talentată artistă a Bucovinei.
Ecaterina Mandicevschi s-a născut la 10 februarie 1867, în satul Băhrinești, actualmente raionul Cernăuți, regiunea Cernăuți, în familia preotului Vasile Mandicevschi și a soției sale Veronica Popovici, care era o mare amatoare de muzică și o bună pianistă, fiica profesorului de la Institutul Teologic din Cernăuți, Constantin Popovici. Locul studiilor primare nu sunt cunoscute. Se știe că a urmat Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a fost îndrumată în domeniul muzicii de profesorul Isidor Vorobchievici.
După absolvirea Facultății a predat teoria muzicală la Liceul Ortodox de fete „Elena Doamna” din Cernăuți. În jurnalul „Schematismus der Bucovinaer gr.-or. Archiepiscopal – Diöcese” (Anuar ortodox bisericesc), găsim că între anii 1908-1912 Ecaterina a lucrat în calitate de asistent de profesor, iar din anii 1912-1914 – profesoară de cânt, apoi dirijor de cor, promovând creația muzicală a lui Eusebie Mandicevschi.
Din amintirile contemporanilor aflăm, că Ecaterina Mandicevschi era o femeie cu o cultură muzicală aleasă, s-a dăruit cu un devotament desăvârșit liceului și muzicii. Ea a fost nu numai o minunată profesoară de muzică, după cum afirmau inspectorii care au asistat la lecțiile ei, dar a știut, cu un rar tact pedagogic, să inspire dragostea pentru această artă elevelor liceului.
Ecaterina era în contact continuu cu fratele său Eusebie. În ziarul „Bucovina Nouă” ( „Nova Bukovyna”) din 25 februarie 1913 a fost publicată o informație despre aceea că la 22 februarie 1913, în incinta Liceului Ortodox Feminin din Cernăuți, Ecaterina Mandicevschi și fratele său Eusebie au organizat o sărbătoare în cinstea lui Iuri Fedkovyci.
În ziarul „Universul” din 13 iulie 1919, găsim o informație importantă, despre Ecaterina Mandicevschi, când a fost numită profesoara la liceul de fete din Cernăuți: „George Tofan a fost numit profesor titular de română, istorie și geografie la școala normală din Cernăuți. D-șoara Ecaterina Mandicevschi a fost numită maestră de muzică, la liceul ortodox de fete din Cernăuți”.
În următorii ani Ecaterina Mandicevschi a organizat mai multe manifestări consacrate diferitor compozitori.
Conform statisticii din anul 1921, aflăm că Ecaterina Mandicevschi a lucrat în calitate de profesoară la liceu în perioada când directoare era nepoata fratelui său Eusebie, Aspazia Șandru, între anii 1919 – 1941. Aspazia Șandru a condus cu mult tact și pricepere această instituție de învățământ, o podoabă a școlii românești din Cernăuți.
În presa cernăuțenă („Glasul Bucovinei”) din 1934, a fost publicat pe data de 11 decembrie, un anunț în legatură cu ieşirea la pensie a Ecaterinei Mandicevschi, din acest anuț aflam că pe domna profesoara au petricatu ca mari sărbari, organizat de cadru didactic al liceului și foști elevi și prieteni.
Meritul Ecaterinei Mandicevschi constă în aceea, că a știut să dezvolte la elevele sale și pasiunea pentru muzica clasică. În anul 1925 a avut loc primul mare concert dat de corul liceului sub conducerea Ecaterinei Mandicevschi în sala Filarmonicii. Acest concert includea cântece bisericești de Eusebie Mandicevschi, lucrări ale lui Kiriac, Gheorghe Mandicevschi și Schumann. În următorii ani Ecaterina Mandicevschi a organizat mai multe manifestări consacrate diferitor compozitori. Astfel în anul 1926, la Teatrul din Cernăuți a avut loc o prezentare muzicală, întitulată „O producție de cântece pentru copii” alcătuită din cântece populare românești ilustrate prin tablouri vivante.
Mediul cultural în care s-a dezvoltat folclorul muzical românesc în Bucovina a fost marcat de legătura cu Biserica. Un rol important în acest mediu a jucat Societatea „Armonia”. Ea a fost constituită la 18 iulie 1881 la Cernăuți, la sugestia lui Silvestru Morariu-Andrievici. În raportul anual din 1906 se menționează integral denumirea societății: „Armonia”, societate pentru Cultivarea și Răspândirea Muzicii Naționale, Bisericești și Lumești în Bucovina. Ecaterina Mandicevschi, împreună cu fratele său, Gheorghe Mandicevschi (violoncelist), a participat în mod activ la spectacolele Societății Muzicale.
În anul 1938 Ecaterina Mandicevshi a binevoit să doneze Bibliotecii Universității din Cernăuți o serie de manuscrise, reprezentând opere muzicale ale regretatului său frate Eusebie Mandicevschi în număr de 251 opere în 13 mape și 8 volume legate.
Drept moștenire de la Ecaterina Mandicevschi a rămas traducerea în limba ucraineană a lucrărilor renumitului povestitor român Ion Creangă: „Moș Ion Roată și Cuza Vodă”, „Popa Duhul”, „Moș Ion Roată și Unirea”.
Ecaterina Mandicevschi a trecut la cele veșnice în anul 1957 la Cluj-Napoca, România.
Vladimir ACATRINI
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com