La 28 ianuarie 1887, la Lodz s-a născut Arthur Rubinstein, pianist și compozitor polonez de origine evreiască. Arthur Rubinstein (1887-1982) este considerat unul din cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea. Și-a început studiile în Varşovia, unde a avut primul concert la vârsta de șapte ani. A continuat studiile la Berlin. A debutat în 1899 interpretând Concertul în La major, KV 488 de Mozart. În 1904 merge la Paris, aici îl întâlnește pe compozitorul român George Enescu. Debutează pe celebra scenă Carnegie Hall din New York în 1906. A întreprins turnee în SUA, Austria, Italia şi Rusia, Spania, America de Sud. Pe parcursul celui de al doilea război mondial cariera lui s-a desfășurat doar în Statele Unite unde primește cetățenia în 1946. A refuzat să cânte în Germania postbelică pentru că membrii familiei sale au fost exterminați de către naziști. S-a retras de pe scenă la vârsta de 89 de ani în 1976, recitalul de adio susținându-l la Londra. A murit la Geneva în anul 1982. Conform dorinței sale, corpul său a fost incinerat, iar cenușa sa a fost adusă în Israel. Ea a fost îngropată în Pădurea Ierusalimului, într-o pădurice care îi poartă numele, lângă moshavul Aminadav. Locul mormântului său este un punct de observație preferat al peisajului creat de pădurile din împrejurime, și în apropierea sa a fost așezat un monument sub forma unor valuri de clape de pian.
La 28 ianuarie 1889 s-a născut principesa Martha Bibescu, scriitoare româncă. Martha Bibescu (1889- 1973) a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. Martha Bibescu a fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles. Este considerată drept una din primele femei-mason ale României și una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.
În ziua de 28 ianuarie 1898 a decedat Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, pedagog român, întemeietorul Conservatorului din Bucureşti. Alexandru Flechtenmacher (1823-1898) este autorul primei operete românești – „Baba Hârca”, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu. A compus, de asemenea, muzica pentru „Hora Unirii”, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.
La 28 ianuarie 1951, în satul Clişcăuţi din regiunea Cernăuţi, s-a născut Leonid Kadeniuk, pilot eseior şi primul cosmonaut al Ucrainei independente. A absolvit Şcoala superioară de aviaţie din Cernighiv, 1971. A zburat pe 54 de tipuri și modificații de avioane. În anul 1995 a fost primit în grupul de cosmonauți al Agenției Cosmice Naționale. La 19 noiembrie 1997, în componența echipajului internațional al navetei „Columbia” (SUA), Leonid Kadeniuk și-a început zborul său spațial, care a durat 15 zile și 16 ore. Pe orbită cosmonautul ucrainean a efectuat mai multe experimente științifice. A decedat subit în anul 2018.
La 28 ianuarie 1986 a avut loc catastrofa navei spațiale „Chellenger”, a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauți aflați la bord. Naveta a fost distrusă în al doilea minut de la lansare în misiunea STS-51-L, a zecea misiune orbitală, pe 28 ianuarie 1986 la ora 11:38 când un inel de pe partea dreaptă s-a rupt. Inelul s-a rupt și datorită temperaturilor neobișnuit de reci. A izbucnit o flacără din propulsor, care a ajuns la rezervorul cu combustibil, ducând astfel distrugerea navetei. Specialiștii NASA vor să realizeze o navetă destinată explorării spațiului cosmic îndepărtat, aceștia nu vor mai folosi rachete cu tone de combustibil care îi duce până pe Lună și înapoi. NASA se gândește că poate să folosească energia nucleară pentru explorarea spațiului cosmic, sursa de energie va fi o baterie alimentată cu uraniu, care va cântări aproximativ 22 de kilograme. Ea va genera căldură, aceasta va fi transportată de 8 motoare Stirling și va produce o energie de aproximativ 500 de wați.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com