La 11 ianuarie 1753 a fost deschis British Museum. Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. British Museum a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu național public din lume. Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase și curioase”.
La 11 ianuarie 1865, la Cernăuţi a avut loc prima adunare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Înainte de aceasta, la 1 mai 1862, la Rădăuţi a fost înfiinţată Reuniunea Română de Lectură din Cernăuţi. Peste un an, la 25 mai 1863, a fost modificat statutul şi a fost propusă o nouă denumire – Societatea Bucovineană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, dar s-a aprobat de către autorităţile habsburgice numele de „Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Noul statut şi noua denumire au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865. În perioada 1865-1869 Societatea publică revista „Foaea Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Aceste activităţi de o importanţă deosebită în viaţa culturală a românilor bucovineni sunt legate de numele lui Alecu Hurmuzachi. El a fost întemeietorul primei gazete româneşti din Bucovina, „Bucovina” (1848), al „Reuniunii de lectură din Cernăuţi“ (1862), care avea să se transforme în „Societate pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ (1865), şi al „Foaiei Societăţii“ (1865), organizatorul primelor stagiuni de teatru românesc la Cernăuţi, cu trupele Fany Tardini (1864, 1865, 1870), Pascaly (1869) şi Matei Millo (1871). Alecu Hurmuzachi a fost şi un publicist erudit şi de o vibrantă sensibilitate. La Adunarea generală din 23 ianuarie 1867 Alecu Hurmuzachi cere ca Societatea să se preocupe de predarea în şcoli a istoriei românilor. Se propune înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Liceul de stat din Cernăuţi. Alecu Hurmuzachi revine asupra acestei probleme în 17 februarie 1868. Cu această ocazie se afirmă că poporul român trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării prin şcoală.
La 11 ianuarie 1875 s-a născut vestitul compozitor şi pedagog ucrainean, Reingold Glier. În perioada 1914-1920 a activat în postul de director al Conservatorului din Kiev, dirijor al Orchestrei simfonice şi de conducător al Studioului de operă. Reingold Glier este autorul a cinci opere, şapte balete, inclusiv „Taras Bulba”, „Zaporojenii”, poemului simfonic „Testamentul” (în memoria lui T. Şevcenko). A scris muzică pentru spectacole dramatice. A decedat în 1956.
La 11 ianuarie 1906 s-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române, vestit prin sculpturile „Monumentul Victoriei” – Constanţa, „Maternitate” – Eforie, „Enescu” – Detroit, SUA. În anul 1933, imediat după absolvirea Academiei, Boris Caragea a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcția volumelor și finețea modelajului. În 1934 a deschis prima expoziție de lucrări cu subiect folcloric în care a expus și câteva sculpturi de inspirație dobrogeană. În acelaşi an a făcut o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis şi Neapole. În 1937 a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor. Lucrările din prima fază de creație a artistului au avut ca subiect scene religioase sau portrete realizate cu măiestrie. Cea de-a doua fază l-a făcut pe Caragea un important reprezentant al realismului socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, în care a crezut sincer, influențat fiind și de spiritul vremii. În această fază, Boris Caragea s-a dedicat spațiului exterior, propice ansamblurilor arhitectonice. A decedat la 8 august 1982.
În ziua de 11 ianuarie a anului 1922 a fost folosită pentru prima dată insulina pentru tratamentul diabetului. Primul pacient a fost un tânăr canadian de 14 ani, Leonard Thompson. În decembrie 1921 profesorul român Nicolae Paulescu a reuşit să facă epocala descoperire a insulinei în urma unor îndelungate studii experimentale şi observaţii clinice şi de laborator. Nicolae Paulescu a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei, privind în special metabolismul glucidelor, patogeneza diabetului zaharat, rolul pancreasului în asimilația nutritivă, coagularea sângelui, mecanismul morții subite ș.a. În sesiunea din 23 iulie 1921 a Societății de Biologie, Nicolae Paulescu prezintă în patru comunicări rezultatele cercetărilor sale privind acțiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet, comunicări ce sunt publicate în revista Societății. Paulescu publică separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care îl denumește pancreină. Aceste publicații au precedat cu 8-10 luni anunțarea de către Frederil Banting şi Ch. Herbert Best din Toronto (Canada) a descoperirii insulinei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com